Violenţa împotriva femeii reprezintă o problemă globală pentru care trebuie luate măsuri urgente, au apreciat, luni, în plen, deputaţii de la toate grupurile parlamentare, la o dezbatere care marchează Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei domestice - 24 noiembrie.

"Violenţa asupra femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume. Are loc atât în familie, cât şi la locul de muncă, pe stradă, la şcoală. (...) Violenţa împotriva femeilor şi minorilor este o problemă globală şi reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, care s-a agravat din ce în ce mai mult în România, dar şi în UE, motiv pentru care trebuie să luăm măsuri urgente pentru combaterea acestui fenomen", a declarat deputatul PSD Georgeta Holban.

Urmările violenţei fizice şi sexuale sunt înspăimântătoare şi numărul acestora atinge cote alarmante în continuare, aproape că nu trece o zi fără un nou caz de violenţă domestică, iar 40% dintre ordinele de protecţie sunt încălcate de agresori, a atras atenţia deputatul UDMR Andrea-Eva Csep.

"Un exemplu deosebit de înspăimântător: între 2013-2020, o femeie din Bucureşti a avut 12 ordine de protecţie emise de instanţă. Toate au fost încălcate de către agresor, pentru că în România plângerile nu aveau valoare, iar încălcarea ordinelor de protecţie nu putea fi dovedită în principal din motivul neaplicabilităţii brăţărilor electronice. Ca şi un aspect comparativ: 30 de ţări din lume folosesc deja sistemul electronic de monitorizare. Studiile au arătat că odată monitorizaţi, 95% dintre agresori se tem să recidiveze. (...) La nivel global, 6% dintre femei declară că au fost supuse violenţei sexuale de soţul sau partenerul lor, 15 milioane de adolescente din întreaga lume, cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, au suferit sex forţat. Una din 10 femei din Uniunea Europeană recunoaşte că s-a confruntat cu hărţuire cibernetică de la vârsta de 15 ani. În cinci regiuni, 82% dintre femeile parlamentare au declarat că au suferit o formă de violenţă psihologică în timp ce îşi aveau mandatul", a argumentat ea.

Aceasta a adăugat că în jur de 50 de femei îşi pierd viaţa în fiecare săptămână în Uniunea Europeană ca urmare a violenţei domestice, iar acest număr a crescut în perioada carantinei.

"Aşadar, pandemia COVID-19 nu a condus la îmbunătăţirea situaţiei, toate tipurile de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în special violenţa domestică, s-au intensificat, relaţiile familiale tind să devină din ce în ce mai încordate. În unele ţări, apelurile la liniile de asistenţă s-au multiplicat şi de cinci ori; la noi, în România, femeile agresate au apelat de 2.831 de ori numărul unic naţional din luna mai 2020 până acum. Şi, atenţie, în fiecare oră, o femeie sună la 112 pentru a-şi reclama partenerul violent. Şi asta nu este tot: sunt extrem de multe victime care nu apelează la ajutor, care preferă să îndure în tăcere din motivul lipsei adăposturilor şi a unui sistem de protecţie eficient. Din nefericire, multe dintre femei sunt omorâte înainte să apuce să ceară din nou ajutor", a subliniat Andrea-Eva Csep.

În anul 2020 au fost peste 26.000 de cazuri de loviri sau alte violenţe, 72 de cazuri de omor şi 58 de cazuri de tentativă de omor, acestea fiind doar cifrele raportate, pe baza cărora autorităţile au putut să intervină, a arătat, la rândul său, deputatul PNL Mara Calista.

"Degeaba am reuşit noi, în Parlamentul României, şi am modificat cadrul legislativ pentru a răspunde şi a contracara fenomenul violenţei, dacă instituţii ale statului de forţă, de ordine nu urmăresc ordinele de protecţie. (...) Foarte multe ONG-uri au venit şi au suplinit acolo unde statul român nu a reuşit să facă faţă, iar lucrul acesta, din păcate, a rămas neobservat", a evidenţiat Calista.

În România, la fiecare 30 de secunde, o femeie este bătută de un bărbat, iar la fiecare cinci zile o femeie moare în pumnul unui bărbat, a spus deputatul USR Simina-Geanina Tulbure.

"Ceea ce este mai alarmant este că aproape 60% dintre români consideră justificată violenţa asupra femeilor şi nu reacţionează atunci când sunt martorii unor violenţe. (...) Cred că a venit momentul să devenim conştienţi în ce ţară trăim şi mai ales să nu uităm de româncele din diaspora, care ajung să fie traficate de către bărbaţi. Trebuie să ne unim şi să avem o legislaţie bună în ceea ce priveşte violenţa împotriva femeilor, dar problema nu este legislaţia, ci implementarea sa", a punctat aceasta.

Violenţa domestică este o problemă de societate, cu consecinţe asupra educaţiei copiilor, asupra evoluţiei unei persoane, a apreciat deputatul neafiliat Violeta Alexandru.

"Înfiinţarea de centre pentru protecţia persoanelor victime ale violenţei domestice nu înseamnă doar să amenajezi nişte pereţi. Sunt multe locuri în ţară care, din păcate, nu sunt la îndemâna doamnelor, pentru că lipseşte în comunitate sprijinul necesar. (...) Trebuie să facem mai mult, începând cu familie, biserică, poliţie, educaţie şi chiar angajatorii", a arătat fostul ministru al Muncii.

Deputatul AUR Dan Tănasă a făcut, în acest context, un apel către autorităţi pentru măsuri urgente, argumentând că violenţa împotriva femeilor este una dintre cele mai răspândite încălcări ale drepturilor omului din lume, aceasta fiind, alături de violenţa împotriva copiilor, o problemă de sănătate şi siguranţă publică.

"În ultimii doi ani, pandemia de COVID-19 a produs în rândurile populaţiei din ţara noastră incertitudini, multe persoane au rămas fără loc de muncă sau au lucrat de acasă, copiii au rămas acasă timp îndelungat, fără acces la instituţiile de învăţământ. Prin urmare, tensiunile din familie au crescut exponenţial din aceste cauze (...). La fiecare 30 de secunde o femeie din România este supusă unui act de violenţă în familie. (...) Accesul victimelor la consiliere psihologică, juridică, financiară este în continuare restrâns. (...) Supravieţuitorii violenţei trebuie sprijiniţi în mod real, prin aplicarea legislaţiei, prin majorarea pedepselor din Codul penal pentru agresorii sexuali, pentru pedofilii şi traficanţii de minori", a subliniat deputatul, care a amintit despre scopul campaniei internaţionale de combatere a acestui fenomen - promovarea numărului unic de urgenţă 112 şi a liniei naţionale telefonice gratuite 0800.500.333.

Liderul grupului minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, a concluzionat cu o intervenţie punctuală: "În tot tragismul lucrurilor despre care s-a vorbit aici, trebuie să-mi exprim totuşi o mică bucurie, a faptului că am auzit din nou rostindu-se, de la acest microfon, cuvintele "femeie, bărbat, mamă. E bine!". AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)