DOCUMENTAR: 20 de ani de la eclipsa totală de soare din 1999, vizibilă din România
La 11 august 1999, a avut loc o eclipsă totală de soare, ultima din secolul al XX-lea şi al mileniului al doilea. A fost considerată cea mai spectaculoasă eclipsă totală de soare, vizibilă din România.
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a relatat pe larg, la acea vreme, despre eveniment. Astfel, potrivit Buletinului de Ştiri Interne al Rompres, din 10 august 1999, zona de umbră a eclipsei totale de soare din 11 august 1999 a traversat emisfera estică, iar umbra lunii, a fost vizibilă mai întâi în Oceanul Atlantic, a traversat sudul Angliei, Europa Centrală, Orientul Mijlociu şi India, unde s-a pierdut în Golful Bengal, odată cu apusul soarelui.
Cronologic, eclipsa a început în Oceanul Atlantic, la ora 9:30:57 (GMT), la 11 august 1999 şi a putut fi observată pe coasta de sud-vest a Angliei, la ora 10:11 (GMT). La 10:35, a fost vizibilă de la 20 de km de Munchen, a trecut apoi pe lângă Viena, a parcurs Ungaria şi apoi a ajuns în România, pe care a traversat-o pe direcţia Timişoara-Petroşani-Râmnicu Vâlcea-Bucureşti-Mangalia. După ce a traversat Marea Neagră şi zone mai puţin populate din Turcia, Iran, Pakistan, India, fenomenul a fost observat, în final, în Golful Bengal, la ora 12:36 (GMT).
Eclipsă totală de soare; instantaneu în faţa Hotelului Intercontinental din Bucureşti.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
România a fost punctul de maximă vizibilitate a eclipsei în Europa, iar Bucureştiul a fost singura capitală europeană situată pe linia centrală a benzii de totalitate.
Eclipsa a avut o durată maximă atunci când axa umbrei lunii s-a apropiat cel mai mult de centrul pământului, la ora 11:03:04 (GMT), moment de apogeu care a putut fi observat în România, la Ocnele Mari, în apropierea oraşului Râmnicu Vâlcea, unde fenomenul a avut cea mai lungă durată - 2 minute şi 23 secunde (ora 11:07,GMT; ora 14:00, ora României). Bucureştiul s-a aflat în zona de maximum la ora 11:07 (GMT) - ora 14:07 (ora locală). La ora 11:13 (GMT), eclipsa a atins litoralul şi a părăsit România.
Întreaga perioadă din preajma eclipsei din 11 august a fost marcată de o serie de evenimente şi acţiuni dedicate fenomenului.
Foto: (c) VLAD STAVRICĂ/Arhiva istorică AGERPRES
La 2 august 1999, pentru marcarea eclipsei, Banca Naţională a României a emis o bancnotă din polimeri cu valoarea nominală de 2.000 de lei, aceasta fiind prima bancnotă din polimeri emisă de România, potrivit bnr.ro. În Bucureşti, în intervalul 9-15 august 1999, Oficiul de Promovare a Turismului a organizat programul "România-Eclipsa '99", prin care s-a încercat reconstruirea unui tablou viu, dinamic şi autentic al vieţii tradiţionale româneşti. În intervalul 8-12 august 1999, s-a deschis, la Muzeul Militar Naţional, expoziţia "Din istoria eclipselor de soare", iar la 11 august Simpozionul cu tema "Eclipsa 99 - eclipsa dintre două milenii", se arată în buletinele de Ştiri Interne ale Rompres, din luna august 1999.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
***
O eclipsă totală de Soare se produce atunci când satelitul natural al Pământului, Luna, se interpune între Soare şi Pământ, imaginea soarelui dispărând total sau parţial, potrivit site-ului https://eclipse.gsfc.nasa.gov/.
Eclipsele de Soare sunt fenomene rare care se observă numai din anumite locuri de pe glob, faza maximă, de totalitate, putând fi observată pe o fâşie lată de 200 km.
Foto: (c) ARTUR MUSTATĂ//Arhiva istorică AGERPRES
Deşi pe glob se produc cel puţin două eclipse de Soare pe an, următoarea eclipsă totală de Soare, vizibilă de pe teritoriul Românei şi din Bucureşti, se va produce abia pe 3 septembrie 2081, scrie https://www.astro-urseanu.ro.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES
Ultima eclipsă de Soare parţială vizibilă din România s-a produs la 20 martie 2015, când Soarele a fost acoperit de lună în proporţie de 43%. O altă eclipsă totală de Soare vizibilă din România, anterioară celei din 11 august 1999 a avut loc la 15 februarie 1961. Următoarele eclipse totale de Soare, vizibile şi în România, vor avea loc la 3 septembrie 2081, 7 octombrie 2135, 6 iulie 2187, 6 mai 2236, 23 mai 2487 etc. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, redactori arhivă foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu, editor: Roxana Mihordescu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Stephanie de Monaco
Stephanie de Monaco, cel de-al treilea copil al prințului Rainer III de Monaco și al prințesei Grace, s-a născut la 1 februarie 1965. Și-a petrecut copilăria la Monaco, unde visa să studieze cursuri de design vestimentar. La vârsta de 17 ani, viața i se schimbă pe neașteptate, când în urma unui accident de mașină îi moare mama alături d
DOCUMENTAR: 30 de ani de la intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană (1 februarie)
Acordul de Asociere la Uniunea Europeană, ce a stabilit o asociere între România, pe de o parte, Comunitatea și statele sale membre, pe de altă parte, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 1995, după ce a fost semnat la 1 februarie 1993. Prin semnarea și intrarea în vigoare a Acordului de Asociere la Uniunea Europeană, a început drumul
Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale (ONU) (1-7)
În perioada 1-7 februarie 2025, este marcată la nivel mondial, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Săptămâna mondială a armoniei interconfesionale, conform www.un.org. În diferite locații de pe glob, diferite asociații și organizații organizează manifestări dedicate săptămânii
Barometrul statistic al lunii ianuarie 2025
România a înregistrat în decembrie 2024 cea mai mare rată anuală a inflației din UE, potrivit Eurostat. Rata șomajului din România în formă ajustată sezonier a fost de 5,2%, conform Institutului Național de Statistică. Potrivit unui sondaj realizat în România în luna decembrie, 60,9% dintre români sunt de părere că lucrur
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Institutului de Istorie Națională din Cluj-Napoca (1 februarie 1920)
Cel mai vechi Institut din România dedicat cercetării istoriei și disciplinelor sale conexe a fost înființat la 2 februarie 1920 sub titulatura de Institutul de Istorie Națională și plasat inițial sub egida Universității din Cluj, potrivit site-ului https://institutuldeistoriegeorgebaritiu.ro/
DOCUMENTAR: Luna februarie
Anul 2025 este un an normal, cu 365 de zile (după anul 2024, cu 366 de zile), în care luna februarie are 28 de zile (față de 29 de zile, câte are într-un an bisect). Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Luna februarie este a doua lună a anului în Calendarul Gregorian. Ziua are 11 ore, iar noaptea are 13 ore. Ziua (partea ilumina
1 februarie - Ziua intendenței militare
Ziua intendenței militare este sărbătorită, în fiecare an, la data de 1 februarie. În 1861, la această dată, a fost emis Înaltul Ordin de Zi nr. 29, actul de constituire a intendenței armatei, prin care s-a format corpul ofițerilor de intendență militară, condus de intendentul general al armatei, subordonat Ministerului de Război, potrivit site-ului
CITATUL ZILEI
'Cine are idei limpezi le transmite ușor celorlalți.' - Helvetius, 'Texte pedagogice alese', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 februarie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Întâmpinării Domnului; Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua și Felicitas Greco-catolice Sf. m. Trifon Romano-catolice Sf. Veridiana, fc. Sfântul Mucenic Trifon este pomenit în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 februarie
Este a 32-a zi a anului 2025. Au mai rămas 333 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 34 m și apune la 17 h 25 m. Luna răsare la 09 h 12 m și apune la 21 h 07 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Cerasela Bădiță)
Săptămâna europeană 27-31 ianuarie 2025
Instituțiile europene au marcat Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, membrii Comisiei Europene au depus jurământul în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, Bruxellesul și Washingtonul au convenit asupra necesității de a menține 'presiune maximă' asupra Moscovei, Comisia Europeană a adoptat cel de-al cincilea program anual de
Retrospectiva evenimentelor interne 27-31 ianuarie 2025
Raportul preliminar al Comisiei de la Veneția privind posibilitatea de anulare a alegerilor în context comparat, adoptarea de către guvern a Hotărârii prin care s-a stabilit calendarul electoral pentru alegerile prezidențiale din 4/18 mai 2025, evoluțiile pe marginea dosarului furtului pieselor din tezaurul dacic în Olanda și încetarea din viață a lui
CITATUL ZILEI
'Civilizația este averea colectivă a omenirii și ca atare merge încet, dar sigur, într-o continuă ascensiune.' - C. Rădulescu-Motru, 'Vocația', citat în 'Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Ed. Albatros, București, 1984.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 31 ianuarie
Ortodoxe Sf. Mc. doctori fără de arginți Chir și Ioan Greco-catolice Sf. m. Chir și Ioan, doctori fără plată; Sf. Ioan Bosco Romano-catolice Ss. Ioan Bosco, pr.; Marcela, văduvă Sfinții Mucenici doctori fără de arginți Chir și Ioan sunt pomeniț
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 31 ianuarie
Este a 31-a zi a anului 2025. Au mai rămas 334 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 35 m și apune la 17 h 24 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 19 h 49 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Liviu Tatu)