logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

RETROSPECTIVĂ 2022: Telescopul JamesWebb deschide o nouă fereastră spre începuturile Universului

Image

Telescopul spaţial James Webb, construit de NASA pentru a extinde profunzimea perspectivei asupra Universului până la momentul când se formau primele galaxii, a fost lansat anul trecut, chiar de Crăciun, din Guyana Franceză, deschizând astfel o nouă eră în astronomie, o eră în care astronomii şi astrofizicienii vor putea să observe elemente extrem de îndepărtate atât în spaţiu cât şi în istoria Universului.

Revoluţionarul telescop cu infraroşu, un proiect cu un buget de 9 miliarde de dolari, considerat de NASA drept cel mai important observator astronomic spaţial al următoarei decade, a fost lansat cu o rachetă Ariane 5 la 25 decembrie, ora 12:20 GMT de la baza Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) din Guyana Franceză. După o ascensiune de 27 de minute, instrumentul ce cântăreşte peste 6 tone a fost eliberat din treapta superioară a rachetei de concepţie franceză, iar în următoarele 13 zile s-a deplasat spre destinaţia sa orbitală.

Această destinaţie este punctul Lagrange 2 (L2), situat la distanţa de 1,5 milioane de kilometri de Terra. Punctul Lagrange este un loc în care atracţia gravitaţională a Pământului şi a Soarelui se anulează reciproc, iar telescopul beneficiază de această stabilitate orbitală în sensul în care nu trebuie să consume foarte mult combustibil pentru a-şi menţine poziţia fixă. În plus, telescopul orbitează în jurul Soarelui în tandem cu Pământul, fiind astfel protejat de căldura solară. Instrumentele telescopului sunt concepute pentru a opera la temperatura optimă de -255 grade Celsius, în timp ce panourile solare, antena pentru comunicaţii şi alte instrumente nonştiinţifice sunt expuse căldurii solare până la temperaturi de 88 de grade Celsius.

 


Foto: (c) Bill Ingalls / NASA / via Xinhua



În poziţie

Din poziţia L2, la care a ajuns la aproape o lună de la lansare, telescopul şi-a extins scutul antisolar de dimensiunea unui teren de tenis şi a început să studieze cosmosul în spectrul infraroşu al luminii, folosind o oglindă cu diametrul de 6,5 metri - de aproape trei ori mai mare decât oglinda principală a telescopului Hubble.

Telescopul Spaţial James Webb este folosit pentru mai multe sarcini, de la scanarea atmosferei unor exoplanete în căutarea eventualelor semne ale vieţii şi până la studierea primelor stele şi primelor galaxii formate în Univers. Pentru comparaţie, predecesorul telescopului Webb, bătrânul telescop Hubble, lansat în urmă cu 30 de ani, se află pe orbita circumterestră la distanţa de doar aproximativ 550 kilometri, trecând prin umbra planetei la fiecare 90 de minute.

Telescopul James Webb, care poartă numele administratorului NASA din perioada de aur a anilor 1961 - 1968, este de 100 de ori mai sensibil decât Hubble şi astronomii susţin că utilizarea sa va revoluţiona cunoştinţele pe care le avem despre Univers. Acest instrument observă cosmosul în spectrul infraroşu, spectru ce-i permite să pătrundă dincolo de norii de gaze cosmice şi de praf în care se aprind noi stele. Prin comparaţie, telescopul Hubble funcţionează în spectrul vizibil şi cel ultraviolet.

Abia la sfârşitul lunii aprilie, telescopul James Webb, situat la 1,5 milioane de kilometri distanţă faţă de Pământ, şi-a încheiat faza de aliniere şi testare a instrumentelor sale ştiinţifice, devenite astfel operaţionale pentru a explora profunzimile Universului. Cele patru instrumente puternice aflate la bordul său, trei instrumente optice şi un spectrograf, s-au aliniat cu succes cu oglinda principală (6,5 metri în diametru) şi au atins "temperatura operaţională", au fost calibrate şi pregătite pentru a fi folosite în scopuri ştiinţifice, conform unui comunicat al NASA. Imaginile test primite de la aceste instrumente sunt clare şi bine focalizate.

Un exemplu este cel al imaginilor unui câmp de stele şi gaze cosmice din Marele Nor Magellanic, o mică galaxie satelit a Căii Lactee, obţinute de instrumentul MIRI (Mid-Infrared Instrument). "Această primă imagine a fost considerată imediat magnifică, pentru că am văzut în ea calitatea imaginilor pe care le căutam", a scris pe Twitter managerul ştiinţific al MIRI, Pierre-Olivier Lagage.

Totul s-a derulat perfect de la lansare şi până la poziţionare, desfăşurare şi calibrarea instrumentelor, însă NASA nu a fost lipsită de emoţii în ceea ce priveşte această misiune. La sfârşitul lunii mai, telescopul James Webb a fost lovit de un micrometeorit de dimensiunea "unei particule de praf". Astfel de evenimente au fost prevăzute, a asigurat NASA, precizând că telescopul este construit pentru a rezista unor astfel de mici coliziuni. Cu toate acestea, această coliziune a avut un efect mai mare decât cel scontat, evenimentul fiind vizibil în fluxul de date trimise de telescop spre Pământ.

 


Foto: (c) NASA / ESA / CSA / STScI / via Xinhua



Prima imagine ştiinţifică

Prima imagine ştiinţifică obţinută de la telescopul James Webb a fost dezvăluită lumii la începutul lunii iulie. Această imagine, considerată ca având "cel mai mare grad de profunzime obţinut vreodată", arată galaxiile formate la scurt timp după Big Bang, cu peste 13 miliarde de ani în urmă. Reuşita a fost salutată cu entuziasm de comunitatea ştiinţifică dar şi de preşedintele Joe Biden, care a declarat că este vorba despre "o zi istorică".

Fotografia, care ilustrează timpurile îndepărtate ale Cosmosului este prima imagine "deep field" (de câmp adânc) a lui James Webb, adică o imagine realizată cu un timp de expunere lung pentru a detecta cele mai slabe semnale luminoase. Ea a vizat clusterul de galaxii SMACS 0723 care, acţionând ca o lupă, a dezvăluit şi obiecte cosmice foarte îndepărtate în spatele său, un efect numit lentilă gravitaţională.

După acest moment, imaginile obţinute cu ajutorul telescopului James Webb au început să fie prezentate cu regularitate de NASA, stârnind deopotrivă interesul oamenilor de ştiinţă dar şi al publicului larg.

 



 

Galaxia Cartwheel

La începutul lunii august a fost prezentată o imagine spectaculoasă a galaxiei Cartwheel (Roata de car), aflată la o distanţă de 500 de milioane de ani lumină, ale cărei inele se disting cu o claritate fără precedent. Ca şi Calea Lactee, astronomii sunt de părere că galaxia Cartwheel a fost cândva o galaxie în formă de spirală. Însă forma actuală ar fi rezultatul unui eveniment spectaculos: ciocnirea cu o altă galaxie mai mică. Ulterior, din centrul coliziunii s-au format două inele, similare ondulaţiilor în cercuri concentrice provocate de o piatră aruncată în apă. De aici numele său evocator - Roata de car.

 



 

Jupiter

Apoi, în cea de-a doua parte a lunii august, a fost prezentată o serie de imagini fără precedent ale planetei Jupiter, ce a fost fotografiată în cursul lunii iulie. Imaginile astfel obţinute prezintă aurore, furtuni gigantice, lunile şi inelele lui Jupiter într-o serie de detalii despre care astronomii au spus că sunt "incredibile".

Specialiştii de la NASA au explicat că într-o fotografie singulară a planetei Jupiter - creată din mai multe imagini captate de JWST -, aurorele se extind la altitudini înalte deasupra polilor nordic şi sudic ai acestei planete. Aurorele reprezintă spectacole luminoase ce apar pe cerul unei planete, fiind cauzate de interacţiunile câmpului magnetic cu fluxurile de particule provenite de la Soare.

Marea Pată Roşie, o celebră furtună de pe Jupiter, care este atât de mare încât ar putea "acoperi" complet Terra, apare în acea imagine într-o nuanţă albă, deoarece fenomenul în sine reflectă o mare parte din lumina solară.

 



 

Nebuloasa Tarantula

De asemenea, la începutul lunii septembrie au fost prezentate imagini spectaculoase cu Nebuloasa Tarantula, o regiune din univers în care stelele se nasc într-un ritm vertiginos. Nebuloasa Tarantula, denumită astfel datorită formei pe care o au norii săi de gaze şi de praf cosmic, este situată la o distanţă de 161.000 de ani-lumină în raport cu Terra, au precizat specialiştii de la NASA într-un comunicat. Ea este cea mai mare şi cea mai luminoasă regiune în care se nasc stele din tot grupul de galaxii nu foarte îndepărtate de Calea Lactee, găzduind totodată cele mai calde şi mai masive stele cunoscute.

Deşi Nebuloasa Tarantula este de multă vreme ţinta predilectă de cercetare a oamenilor de ştiinţă care studiază procesul de formare a stelelor, noile imagini le-au permis să descopere noi detalii, inclusiv mii de stele tinere, care, până acum, erau invizibile prin lentilele telescoapelor precedente.

 



 

Portret al lui Neptun

Apoi, în a doua parte a lunii septembrie, a fost publicată cea mai clară imagine din ultimii mai bine de 30 de ani a planetei Neptun şi a inelelor sale. Cel mai frapant aspect la noile date transmise de telescopul spaţial James Webb este imaginea clară a inelelor dinamice ale planetei - dintre care unele nu au fost văzute niciodată, cu atât mai puţin cu această claritate, de la zborul Voyager 2, în 1989. Pe lângă câteva inele înguste strălucitoare, imaginile surprinse de telescop arată clar benzile mai neclare de praf ale lui Neptun. Calitatea imaginii extrem de stabilă şi de precisă oferă, de asemenea, posibilitatea ca aceste inele foarte subtile să fie detectate atât de aproape de Neptun.

Neptun i-a fascinat şi nedumerit pe cercetători încă de la descoperirea sa, în 1846. Situat la o distanţă de 30 de ori mai mare de Soare comparativ cu Pământul, Neptun orbitează în una dintre cele mai întunecate zone ale sistemului nostru solar. La acea distanţă extremă, Soarele este atât de mic şi de slab, încât lumina de pe Neptun în amiaza mare este similară cu un amurg difuz pe Pământ.

Această planetă este caracterizată drept un uriaş îngheţat datorită compoziţiei chimice a interiorului său. În comparaţie cu planetele gazoase uriaşe, Jupiter şi Saturn, Neptun este mult mai bogat în elemente mai grele decât hidrogenul şi heliul. Acest lucru este evident în aspectul albastru al lui Neptun din imaginile surprinse de telescopul spaţial Hubble al NASA şi ESA, fapt determinat de cantităţile mici de metan (gaz), potrivit esa.int.

Orbita de 164 de ani a lui Neptun înseamnă că polul său nordic, în partea de sus a imaginii surprinse de telescop, nu este vizibil pentru astronomi. Însă imaginile telescopului James Webb sugerează o luminozitate interesantă în acea zonă, notează ESA.

Un vortex cunoscut anterior la polul sudic este evident în imaginea surprinsă, însă pentru prima dată telescopul a dezvăluit o bandă continuă de nori care îl înconjoară.

De asemenea, James Webb a surprins în imagini şapte dintre cele 14 Luni cunoscute ale lui Neptun. Acest "portret" al lui Neptun este dominat de un punct luminos foarte strălucitor, ce prezintă vârfurile de difracţie observate în multe dintre imaginile transmise de telescop; nu este o stea, ci cea mai neobişnuită Lună a lui Neptun, Triton.

Acoperit de azot îngheţat, Triton reflectă, în medie, 70% din lumina Soarelui care ajunge până la el. Triton îl depăşeşte cu mult în luminozitate pe Neptun, deoarece atmosfera planetei este întunecată de absorbţia metanului la lungimile de undă ale lui James Webb. Triton orbitează Neptun pe o orbită bizară inversă (retrogradă), ceea ce-i face pe astronomi să speculeze că această Lună a fost, de fapt, un obiect din Centura Kuiper care a fost capturat gravitaţional de Neptun.

 



Telescopul James Webb, folosit pentru a monitoriza o altă misiune desfăşurată de NASA

Alături de "bătrânul" Hubble, telescopul James Webb a fost folosit la rândul său pentru a obţine imagini detaliate ale impactului produs de DART, o sondă NASA, asupra unui asteroid, la sfârşitul lunii septembrie. Este pentru prima dată când celebrele telescoape spaţiale au fost utilizate pentru a observa simultan acelaşi corp cosmic: un asteroid situat la 11 milioane de kilometri de Terra, ţinta primului test din lume ce vizează apărarea planetară.

Sonda DART lansată de NASA s-a prăbuşit pe suprafaţa lui Dimorphos, o mică lună cu diametrul de 160 de metri care pluteşte în jurul unui asteroid mai mare (Didymos), cu scopul de a-i devia orbita. Primele imagini - cele obţinute de telescoapele de la sol şi de un nano-satelit trimis la bordul sondei DART - au arătat producerea după impact a unui vast nor de praf în jurul lui Dimorphos. Telescoapele James Webb şi Hubble au fost focalizate asupra acestui nor de praf.

Camera NIRCam de la bordul telescopului James Webb, care operează în spectrul infraroşu apropiat, a observat efectele impactului timp de mai multe ore după coliziune. Cele 10 imagini ale sale dezvăluie un nucleu compact înconjurat de "rotocoale de materiale", asemănătoare unor filamente în expansiune, "care se îndepărtau de locul în care s-a produs impactul", au dezvăluit într-un comunicat comun Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi administratorii telescoapelor James Webb şi Hubble.

Şi după toate acestea, misiunea telescopului James Webb este abia la început, instrumentele sale fiind proiectate pentru a avea o perioadă de viaţă de cel puţin 20 de ani, fiind posibil, conform NASA, ca în viitor să fie trimise misiuni pentru înlocuirea instrumentelor care ar putea să se defecteze, perioada operaţională a telescopului fiind astfel extinsă dincolo de două decenii. AGERPRES/(AS - autor: Codruţ Bălu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

 

Sursa foto: NASA

Afisari: 4

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Planeta 24-01-2025 11:14

Furtuna Eowyn/ Record istoric de vânt în Irlanda, peste 500.000 de locuințe fără electricitate

Peste 500.000 de locuințe rămăseseră fără electricitate vineri dimineață în Irlanda, unde furtuna Eowyn a generat vânturi de o intensitate fără precedent, atingând un record istoric de 183 km/h măsurat pe coasta de vest a țării, informează AFP. Țara, cu o populație de 5,4 milioane de locuitori, se află sub alertă roșie din cauza vânturi

Stiinta 23-01-2025 16:37

Furtuna solară din mai 2024 a fost cea mai intensă din ultimii 35 de ani (studiu)

Furtuna solară din luna mai a anului trecut a fost cea mai intensă din ultimii 35 de ani și și-a pus amprenta asupra datelor seismice de pe toată planeta, conform cercetărilor conduse de seismologul Jordi Diaz Cusi, de la Centrul de Geoștiințe din Barcelona al Consiliului Național de Cercetare din Spania (CSIC), transmite joi EFE. Între

Stiinta 23-01-2025 16:20

Avionul de pasageri de nouă generație XB-1, construit de Boom Supersonic, la un pas de Mach 1

Succesorul neoficial al avionului Concorde este cu un pas mai aproape de atingerea vitezei sunetului, Mach 1 (1224 km/h în condiții standard), după ce compania Boom Supersonic a marcat cel de-al 11-lea zbor de încercare încheiat cu succes al prototipului de avion supersonic XB-1, informează joi

Stiinta 23-01-2025 15:31

Țările de Jos/ Îmbunătățirea siguranței bicicliștilor cu ajutorul științei datelor

Pe bicicleta sa neobișnuită, Holger Caesar pornește în trafic: echipat cu senzori laser și scanere, cercetătorul olandez caută date care, potrivit spuselor sale, ar putea într-o zi să salveze vieți, relatează joi AFP. Bicicleta lui electrică albastră trece rapid prin haosul după-amiezii, în timp ce mii de studenți pedalează p

Stiinta 23-01-2025 14:30

Oamenii de știință au detectat un 'cor spațial' la mare distanță de Terra

O echipă internațională de cercetare condusă de oameni de știință chinezi a descoperit 'unde corale' la peste 160.000 de kilometri distanță de Pământ - un fenomen spațial despre care se credea până în prezent că se produce doar în apropierea regiunilor cu câmp magnetic dipolar ale Pământului, potrivit unui studiu publicat j

Planeta 23-01-2025 13:59

Franța / Un 'poluant etern', detectat în apa din numeroase orașe, potrivit unei anchete

Un 'poluant etern' foarte dificil de extras din apă, acidul trifluoroacetic (TFA), a fost identificat în apa de la robinet în marea majoritate a orașelor din Franța unde s-au făcut studii, potrivit unei anchete publicate joi, informează AFP. Regăsit în apa din 24 de localități dintr-un total de 30, depășește de unul s

Planeta 23-01-2025 11:14

Alunecare de teren în Indonezia: Bilanțul urcă la 21 de morți, cinci dispăruți

Numărul persoanelor decedate în urma unei alunecări de teren provocate de ploile torențiale în insula indoneziană Java a crescut joi la 21, potrivit celui mai recent bilanț al autorităților locale, în timp ce echipele de salvare se află în continuare în căutarea unor posibili supraviețuitori, informează AFP. Precipitațiile intense

Planeta 23-01-2025 11:10

Poluare atmosferică în Thailanda: Aproape 200 de școli din Bangkok au fost închise

Nivelul alarmant al poluării atmosferice a dus joi la închiderea a circa 200 de școli din Bangkok, au precizat autoritățile locale, care au lansat un apel la telemuncă în rândul milioanelor de locuitori ai metropolei thailandeze, informează AFP. De la grădiniță la liceu, circa 194 de unități școlare din totalul celor 437 administrate de munic

Planeta 23-01-2025 10:03

Un nou incendiu din apropiere de Los Angeles a cuprins 38 de kilometri pătrați; autoritățile au emis ordine de evacuare

Un nou incendiu de vegetație izbucnit miercuri la nord de Los Angeles a cuprins rapid o suprafață de peste 38 de kilometri pătrați, fiind alimentat de vânturi puternice și de vegetația uscată, și le-a forțat pe autoritățile locale să emită ordine de evacuare pentru mai mult de 31.000 de persoane, potrivit Reuters. Incendiul Hughes, care arde la c

Stiinta 23-01-2025 00:06

VIDEO SUA: Un nou incendiu a izbucnit la nord de Los Angeles

Un nou incendiu a izbucnit miercuri la nord de Los Angeles, ducând la ordine de evacuare într-o regiune deja lovită de incendii devastatoare, relatează AFP. Flăcările s-au extins rapid în împrejurimile lacului Castaic și au distrus 1.400 de hectare de teren în mai puțin de două ore.

Stiinta 22-01-2025 19:51

Finlanda a devenit cea de-a 53-a țară care a semnat Acordurile Artemis pentru explorarea selenară

Finlanda a devenit cea de-a 53-a țară membră a Acordurilor Artemis pentru explorarea selenară, în cadrul unei strategii menite să sporească nivelul de cooperare internațională în viitoarele misiuni pe Lună și nu numai, transmite miercuri

Planeta 22-01-2025 14:03

Incendii în Los Angeles/ Panica victimelor care nu au asigurare pentru locuință

După ce locuința i-a fost distrusă în incendiile din Los Angeles, Sebastian Harrison nu-și face iluzii: ''Locul acesta nu va mai fi niciodată ca înainte'', a spus acest rezident din Malibu, care nu avea asigurare pentru locuință, relatează miercuri AFP. ''Știam că e riscant, dar n-am avut de ales'',

Planeta 22-01-2025 12:21

O nouă specie de rododendron, descoperită în sudul Chinei

Cercetătorii chinezi au descoperit în Regiunea Autonomă Guangxi din sudul Chinei o nouă specie de rododendron pe care au denumit-o Rhododendron yuanbaoshanense, transmite miercuri agenția Xinhua. Descoperirea a fost publicată într-o ediție recentă a jurnalului științific Phytotaxa, potrivit Biroului pentru silvicultură și amenajarea teritoriului di

Planeta 22-01-2025 09:47

Brazilia/ Suprafața de vegetație distrusă de incendii a crescut cu 79% în 2024

Suprafața de vegetație distrusă de incendiile din Brazilia a crescut cu 79% în 2024 și a ajuns la 30,8 milioane de hectare, fiind mai mare decât cea a Italiei, potrivit unui raport întocmit de platforma de monitorizare MapBiomas, publicat miercuri, informează AFP. Este vorba despre cea mai mare suprafață devastată de incendii în această

Planeta 22-01-2025 09:28

UPDATE Indonezia/ Bilanțul alunecării de teren din Java crește la 19 morți; sute de salvatori mobilizați

Sute de salvatori i-au căutat, miercuri, în Indonezia, printre resturi și un strat gros de noroi, pe eventualii supraviețuitori ai unei alunecări de teren declanșate de ploile abundente și care s-a soldat, conform celui mai recent bilanț anunțat de autoritățile din Java, cu