Suprafața de vegetație distrusă de incendiile din Brazilia a crescut cu 79% în 2024 și a ajuns la 30,8 milioane de hectare, fiind mai mare decât cea a Italiei, potrivit unui raport întocmit de platforma de monitorizare MapBiomas, publicat miercuri, informează AFP.

Este vorba despre cea mai mare suprafață devastată de incendii în această țară din America Latină după anul 2019.

Amazonia, o regiune naturală uriașă și cu un ecosistem crucial pentru reglarea climei globale, a fost cel mai afectată, cu aproximativ 17,9 milioane de hectare devastate, reprezentând 58% din total și mai mult decât toată suprafața de teren arsă în întreaga țară în 2023, se arată în studiu.

Anul 2024 a fost 'atipic și alarmant', a explicat Ane Alencar, coordonatoarea MapBiomas Incendie, platforma de monitorizare din cadrul Observatorului climatic din Brazilia.

Potrivit datelor oficiale, peste 140.000 de focare de incendii au fost înregistrate în 2024, un număr nemaiîntâlnit în ultimii 17 ani și care reprezintă totodată o creștere cu 42% în raport cu 2023.

Oamenii de știință estimează că amploarea acestor incendii a fost asociată cu încălzirea climei, care face vegetația să devină mai uscată, facilitând propagarea flăcărilor.

Însă, ele au fost provocate aproape în toate cazurile de către oameni.

Ane Alencar a avertizat în special asupra incendiilor care au afectat pădurile, zone-cheie pentru captarea dioxidului de carbon, un gaz care se face vinovat de încălzirea climei: 8,5 milioane de hectare de păduri au fost devastate în 2024, în comparație cu 2,2 milioane de hectare în 2023.

Și, pentru prima dată în Amazonia, au existat mai multe păduri arse decât pășuni.

'Este un indicator negativ, pentru că odată ce pădurile au sucombat în fața focurilor, ele rămân foarte vulnerabile la noi incendii', a prevenit Ane Alencar.

COP30 în noiembrie

Aceste rezultate sunt deosebit de proaste pentru președintele Luiz Inacio Lula da Silva, în contextul în care pădurea amazoniană din Belem urmează să găzduiască Conferința Națiunilor Unite pentru schimbări climatice (COP30) în luna noiembrie.

De altfel, statul Para din nordul Braziliei, a cărui capitală este Belem, a suferit cel mai mult din cauza incendiilor în 2024, cu 7,3 milioane de hectare devastate, reprezentând aproximativ un sfert din totalul național.

Foto: (c) ANDRE BORGES/EPA

Liderul de stânga Lula da Silva a făcut din protejarea mediului una dintre prioritățile mandatului său. Defrișările au scăzut, de altfel, cu peste 30% față de aceeași perioadă a anului precedent în luna august, conform statisticilor oficiale, înregistrând un minim al ultimilor nouă ani.

Totuși, el a prevenit în septembrie că Brazilia nu este 'pregătită 100%' să lupte împotriva unui val de incendii de pădure, pe care Guvernul brazilian le-a imputat 'terorismului climatic'.

Unii dintre brazilieni practică incendierea miriștilor pentru a curăța terenurilor destinate culturilor agricole și creșterii animalelor sau incendiază zone din pădure pentru a-și însuși în mod ilegal anumite terenuri.

'Impacturile acestei devastări subliniază urgența de a acționa (...) pentru a limita o criză de mediu exacerbată de condiții climatice extreme, dar declanșată prin acțiune umană, așa cum a fost cazul anul trecut', a insistat Ane Alencar.

La COP30, Brazilia va avea sarcina dificilă de a încerca să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris, într-un moment în care noul președinte american Donald Trump a anunțat că Statele Unite se vor retrage încă o dată din acest acord.

Obiectivul principal al Acordului de la Paris este de 'a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale', cu un obiectiv pe termen lung de '1,5°C', potrivit reprezentanților COP. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Dana Purgaru, editor online: Anda Badea)