Datele obţinute cu ajutorul undelor radio reflectate de pe Venus - planetă comparată, potrivit unui cercetător, cu un glob de discotecă uriaş - oferă o nouă perspectivă asupra celei mai apropiate vecine a Pământului, inclusiv un calcul precis al duratei unei zile venusiene, informează Reuters.

Studiul a măsurat, de asemenea, înclinarea axei venusiene şi dimensiunea nucleului planetei, permiţând o aprofundare a informaţiilor cunoscute despre această lume enigmatică denumită uneori ''sora geamănă malefică'' a Pământului.

Se ştia deja că Venus are cea mai lungă zi - timpul necesar pentru ca planeta să realizeze o rotaţie completă în jurul axei sale - dintre toate planetele din sistemul nostru solar, cu toate că estimările anterioare prezintă unele discrepanţe.

În urma studiului s-a constatat că o singură rotaţie venusiană durează 243,0226 de zile terestre. Acest lucru înseamnă că o zi durează mai mult de un an pe Venus, care realizează o rotaţie completă în jurul Soarelui în 225 de zile terestre.

Cercetătorii au transmis unde radio către Venus de 21 de ori, din 2006 până în 2020 de la Goldstone Antenna a agenţiei spaţiale americane NASA din Deşertul Mojave din California şi au studiat ecoul radio. Acesta din urmă a furnizat informaţii despre anumite trăsături planetare la Goldstone şi la Observatorul Green Bank din West Virginia.

''Fiecare măsurare individuală a fost realizată comparând planeta Venus cu un uriaş glob de discotecă. Am luminat-o pe Venus cu o lanternă uriaşă, radarul de la Goldstone, şi am observat reflexiile în timp ce atingeau suprafaţa Pământului'', a declarat Jean-Luc Margot, profesor de astronomie planetară la Universitatea din California (UCLA), care a condus studiul publicat în jurnalul ştiinţific Nature Astronomy.

''Venus este un laborator uimitor pentru înţelegerea formării şi evoluţiei planetare şi se află la o aruncătură de băţ''. Există, probabil, miliarde de planete asemănătoare lui Venus în galaxie'', a precizat Margot.

Noile date au demonstrat că nucleul planetar venusian are un diametru de aproximativ 7.000 de kilometri, comparabil cu cel al nucleului Pământului. Estimările anterioare erau bazate pe modele computerizate, mai degrabă decât pe date observaţionale.

Nucleul venusian este aproape cu certitudine compus din fier şi nichel, cu toate că nu este clar dacă acesta este solid sau topit, a spus Margot.

Venus se învârte în jurul propriei axe în plan aproape vertical - ceea ce înseamnă că îi lipsesc anotimpurile distincte - în timp ce Pământul are o înclinare mai mare. Studiul a calculat înclinarea venusiană la aproximativ 2,64 de grade. Cea a Pământului este de aproximativ 23,5 grade.

Venus, a doua planetă de la soare, este similară ca structură, însă uşor mai mică în comparaţie cu Pământul, cu un diametru de aproximativ 12.000 de kilometri. Deasupra peisajului său ameninţător se află o atmosferă densă şi toxică ce este compusă în principal din dioxid de carbon, cu nori din picături de acid sulfuric. Temperaturile de la suprafaţa sa ating 471 de grade Celsius, fiind suficient de fierbinţi pentru a topi plumbul.

Venus se roteşte de la est la vest, în direcţia opusă faţă de toate celelalte planete din sistemul nostru solar, cu excepţia lui Uranus.

Venus a primit mai puţină atenţie din partea oamenilor de ştiinţă în comparaţie cu planeta Marte, celălalt vecin planetar al Pământului, şi alte destinaţii din sistemul solar.

''Nu cred că Venus ar fi mai dificil de înţeles în comparaţie cu alte planete dacă am avea date adecvate, însă există o deficienţă deplorabilă de informaţii despre Venus'', a spus Margot.

''Nu au existat misiuni ale NASA pe Venus în aproape 30 de ani, interval de timp în care au existat aproximativ o duzină de misiuni ale NASA pe Marte'', a precizat Margot, adăugând că, noile constatări cu privire la rotaţiile lui Venus ar putea contribui la viitoare tentative de asolizare pe această planetă. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru; editor: Mihaela Nicolaescu, editor online: Ady Ivaşcu)