Episodul masiv de albire a coralilor din ultimii doi ani continuă să doboare recorduri, circa 84% dintre recifele de corali de pe planetă fiind în prezent afectate, ceea ce pune în pericol supraviețuirea acestor ecosisteme esențiale pentru viața marină și pentru sute de milioane de persoane, notează AFP.

Coralii sunt extrem de vulnerabili la creșterea temperaturilor apei, iar temperaturile oceanelor globului se mențin din 2023 la niveluri fără precedent din cauza încălzirii globale.

Ca urmare a acestei supraîncălzirii și a acidificării mărilor, cauzate de emisiile de gaze cu efect de seră generate de activitatea umană, un episod global de albire - al patrulea din 1998 - se extinde de doi ani în oceanele Atlantic, Pacific și Indian.

'Între 1 ianuarie 2023 și 20 aprilie 2025, stresul termic sinonim cu albirea a afectat 83,7% dintre recifele planetei', a anunțat Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (NOAA) din SUA în ultima sa actualizare publicată luni.

Mai mulți oameni de știință, reuniți în cadrul Inițiativei internaționale pentru recifele de corali, au tras un semnal de alarmă miercuri, într-un comunicat, cu privire la amploarea episodului în curs.

Degradarea coralilor, vizibilă prin decolorarea lor, este provocată de o creștere a temperaturii apei, care determină expulzarea zooxanthellaelor - alge care trăiesc în simbioză cu aceștia, furnizându-le nutrienții și dându-le culoarea intensă. Dacă temperaturile ridicate persistă, coralii pot muri.

Totuși, recifele se pot reface dacă temperaturile scad pe termen lung sau dacă alți factori precum poluarea sau pescuitul excesiv sunt reduși. Însă temperaturile înregistrate în unele regiuni sunt atât de extreme încât pot provoca 'moartea mai multor specii sau chiar moartea aproape totală a unui recif', a declarat NOAA.

'Scara și amploarea stresului termic sunt șocante', a declarat Melanie McField, fondatoarea din Caraibe a inițiativei Healthy Reefs for Healthy People (HRI), descriind albirea 'îngrijorătoare' care 'se abate asupra recifelor ca o furtună de zăpadă tăcută', făcând să dispară 'peștii care se agită și culorile vii'.

'Dacă valurile de căldură marină continuă să se succeadă, este greu de imaginat cum se va produce o refacere', a subliniat cercetătoarea într-un interviu acordat AFP din Florida.

Circa un miliard de oameni din întreaga lume trăiesc la mai puțin de 100 de kilometri de aceste recife și beneficiază, cel puțin indirect, de existența lor. Aceste 'superorganisme animale' adăpostesc o faună vastă, oferă un mijloc de trai pentru milioane de pescari, atrag un turism intens și protejează litoralul de efectele furtunilor, acționând ca baraje naturale.

Cu toate acestea, între 70% și 90% dintre corali ar putea dispărea într-o lume mai caldă cu 1,5 grade Celsius față de era preindustrială - climatul preconizat de specialiști pentru începutul anilor 2030.

La un nivel de încălzire de 2 grade Celsius, limita fixată prin Acordul de la Paris, ar fi amenințați chiar 99% dintre corali. În prezent, angajamentele statelor de a reduce poluarea cu carbon conduc planeta spre o climă mai caldă cu 3,1 grade Celsius până la sfârșitul secolului, potrivit ONU.

'Trebuie să punem capăt de urgență erei combustibililor fosili și să facem tranziția spre un viitor just și durabil, bazat pe energii curate', a declarat Surangel Whipps Junior, președintele micului atol Palau din Pacific, aflat în pericol de dispariție.

'Legătura dintre emisiile provenite din combustibili fosili și moartea coralilor este directă și incontestabilă', a afirmat Alex Sen Gupta, de la Universitatea din New South Wales. Trebuie abordate cauzele, însă 'măsuri locale precum reducerea poluării, gestionarea turismului și combaterea epidemiilor de dăunători pot contribui la întărirea rezistenței', a pledat el.

Anul 2024 a fost cel mai călduros măsurat vreodată, atât pe continente, cât și la suprafața oceanelor. Ritmul de încălzire al acestora aproape s-a dublat din 2005, nota în septembrie Observatorul european Copernicus.

Această încălzire este explicată în mare parte prin faptul că oceanele au absorbit, începând din 1970, 'peste 90% din excesul de căldură al sistemului climatic' generat de gazele cu efect de seră emise de omenire, a indicat GIEC, grupul interguvernamental de experți în evoluția climei din cadrul ONU. AGERPRES/ (AS - editor: Ana Alecu, editor online: Simona Aruştei)