Epidemiologii americani şi canadieni au descoperit că temperaturile locale ridicate şi densitatea populaţiei sunt corelate cu un grad mai ridicat de rezistenţă la antibiotice remarcat în cazul unor tulpini bacteriene comune, informează Xinhua.

Un nou studiu, publicat luni în Nature Climate Change, a dezvăluit modul în care presiunea exercitată de mediul înconjurător joacă un anumit rol în procesul prin care bacteriile îşi dezvoltă rezistenţa la antibiotice. Înainte de acest studiu, oamenii de ştiinţă credeau că procesul era cauzat de expunerea repetată la antibiotice, provocată de administrarea excesivă a acestor medicamente.

"Efectele climatice sunt recunoscute tot mai mult în cazul unei varietăţi de boli infecţioase, dar, din câte ştim, este pentru prima oară când ele sunt implicate în distribuţia rezistenţei la antibiotice pe scală geografică", a declarat coordonatorul studiului, Derek MacFadden, specialist în maladii infecţioase şi cercetător la Boston Children's Hospital din Statele Unite.

"De asemenea, am descoperit un semnal care indică faptul că asocierea dintre rezistenţa la antibiotice şi temperatură ar putea să crească de-a lungul timpul", a adăugat Derek MacFadden.

În studiul lor, cercetătorii de la Boston Children's Hospital şi de la Universitatea Toronto din Canada au alcătuit o amplă bază de date conţinând informaţii culese în Statele Unite despre rezistenţa la antibiotice asociată cu E. coli, K. pneumoniae şi S. aureus, obţinute de la diverse spitale, laboratoare şi programe de monitorizare a bolilor, recoltate între anii 2013 şi 2015.

În total, acea bază de date cuprinde informaţii despre 1,6 milioane de patogeni bacterieni provenind din 602 înregistrări unice, furnizate de 223 de structuri medicale.

Comparând baza de date cu latitudinea şi media temperaturilor locale înregistrate în zonele în care trăiau pacienţii, oamenii de ştiinţă nord-americani implicaţi în această cercetare au descoperit că valorile ridicate înregistrate pe plan local şi aferente temperaturilor medii prezentau cea mai puternică asociere cu rezistenţa la antibiotice.

Astfel, cercetătorii au remarcat că o creştere cu 10 grade Celsius a valorii minime asociate temperaturii medii determină o creştere cu 4,2%, 2,2% şi 3,6% a rezistenţei la antibiotice în cazul tulpinilor de E.coli, K. pneumoniae, respectiv S. aureus.

Atunci când au analizat şi densitatea populaţiei, coordonatorii studiului au descoperit că o creştere cu 10.000 de persoane pe o milă pătrată (2,58 kilometri pătraţi, n.r.) este asociată cu o creştere de 3% şi 6% a rezistenţei la antibiotice în cazul E.coli şi K. pneumoniae, ambele fiind bacterii Gram-negative.

În schimb, rezistenţa la antibiotice în cazul S. aureus, care este o bacterie Gram-pozitivă, nu a părut să fie semnificativ afectată de densitatea populaţiei.

"Întrucât dezvoltarea organismelor rezistente la antibiotice creşte de la o gazdă la alta, la fel se întâmplă şi cu oportunitatea selecţiei evolutive a rezistenţei, cauzată de utilizarea antibioticelor. Am emis ipoteza potrivit căreia temperatura şi densitatea populaţiei ar putea să acţioneze în sensul de a facilita această dezvoltare şi, prin urmare, de a creşte rezistenţa la antibiotice", a concluzionat coordonatorul studiului.

AGERPRES/(AS - autor: Florin Bădescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)