''Mai întâi facem oamenii să râdă, apoi îi îndemnăm să reflecteze'', spune Marc Abrahams, americanul care a creat premiile Ig-Nobel, dedicate unor realizări științifice neobișnuite, și care este de părere că, în fața atacurilor îndreptate împotriva științei, umorul este mai mult ca niciodată o modalitate de a trezi interesul oamenilor, relatează vineri AFP.

Două săli, două ambianțe diferite. Săptămâna aceasta, în timp ce premiații Nobel își primesc recompensele la Stockholm, laureații Ig-Nobel - joc de cuvinte de la ''ignoble'', care în engleză înseamnă ''nedemn'' - se află în turneu la Paris.

În fața unor săli pline de la Universitatea Paris Sciences et Lettres (PSL) și de la École Normale Supérieure, fizicianul Marc-Antoine Fardin a susținut un discurs despre natura uneori solidă, alteori lichidă a pisicilor, în timp ce colegul său Daniel Maria Busiello a dezvăluit știința din spatele unei celebre rețete de paste. Totul sub o ploaie de avioane din hârtie, o tradiție a premiilor Ig-Nobel, decernate în fiecare an începând cu 1991 la Boston (SUA).

''În spațiul public - în special în Statele Unite - oamenii sunt de părere că știința e importantă, însă nu au neapărat impresia că face în mod direct parte din viața lor'', a explicat Marc Abrahams, editor al publicației ''Analele cercetărilor improbabile''.

Obiectivul Ig-Nobel este de a găsi subiecte care ''să capteze atenția oamenilor timp de trei secunde prin a le stârni râsul'', dar și care ''să le rămână în memorie astfel încât să aibă chef să discute despre ele cu prietenii lor'', iar într-un final ''să-și dea seama că este ceva interesant'', a mai spus el.

Într-un moment când domenii întregi ale științei sunt ''amenințate sau altfel spus distruse în mod activ'' - în special în urma reducerilor bugetare drastice decise de administrația Trump în Statele Unite - ''multe persoane ne spun că ceea ce facem noi a devenit mult mai important'', a subliniat el.

Semn al nervozității din mediul științific, mai mulți laureați au renunțat să mai participe la ceremonia din septembrie, de teamă să nu fie vizați de autoritățile americane, spune cu regret acest absolvent de matematică la Harvard.

Nobel și Ig-Nobel

Primite inițial cu o oarecare ''suspiciune'', premiile Ig-Nobel au devenit rapid un reper în cadrul comunității științifice și doar puțini sunt cei care refuză aceste distincții.

De altfel, premiile Ig-Nobel au o legătură puternică cu premiile Nobel și mulți premiați Nobel participă la ceremonie și înmânează recompense. Unii dintre ei, cum ar fi fizicianul britanic Andre Geim, cumulează ambele premii.

Laureații - 10 în fiecare an - sunt aleși dintre miile de sugestii pe care Marc Abrahams le primește prin ''curier, email, telegrame sau din gură în gură''.

''Între 10% și 20% dintre înscrieri'' provin de la oameni de știință care își trimit singuri propriile studii. ''Dar aceștia nu câștigă aproape niciodată'', a mai spus el.

Cei mai mulți dintre laureați ''nu văd partea amuzantă a cercetărilor lor'' și ''îmi spun 'toți ceilalți sunt amuzanți, dar de ce eu?''', se amuză Abrahams.

''Își fac pur și simplu treaba, sunt curioși și fac ceea ce au fost instruiți să facă în calitate de oameni de știință: să facă descoperiri și să le publice'', a spus Kees Moeliker, director al Muzeului de istorie naturală din Rotterdam și responsabil de biroul european al ''Analelor cercetărilor improbabile''.

Moeliker a fost și el premiat în 2003 pentru un studiu despre ''necrofilia homosexuală la rațele sălbatice'', cu prilejul unei ceremonii pe care a descris-o ca fiind ''un amestec de Muppet Show și de Monty Python''.

Biologul, care transportă într-o geantă rața, acum împăiată, de la care a pornit această cercetare după ce pasărea s-a izbit de geamul biroului său, are un alt interes științific în prezent: păduchii pubieni.

Declinul acestor insecte ar putea fi un exemplu neașteptat al felului în care activitățile umane afectează biodiversitatea, fiind legat de ''moda raderii părului pubian, habitatul său natural'', a explicat Moeliker.

Cercetătorul este de altfel în căutare de exemplare ale acestei specii de insecte. Mostrele pot fi trimise la Muzeul din Rotterdam, de ''preferat însoțite de dată, loc geografic, amplasamentul pe corp, vârsta și sexul gazdei''. ''Anonimatul este garantat!'', a mai precizat el.AGERPRES/(AS-redactor: Simona Tatu, editor online: Anda Badea)

Sursa foto: Marc Abrahams/Facebook