Gheața marină din Antarctica s-a topit până la niveluri record după ce o serie de evenimente agravate de schimbările climatice au afectat brusc peisajul înghețat, au descoperit oamenii de știință, relatează vineri DPA/PA Media.

Continentul sudic acoperit de gheață părea să sfideze tendințele de încălzire globală, suprafața gheții din această regiune continuând să crească până în 2015, însă acest trend s-a inversat brusc.

Cercetătorii de la Universitatea din Southampton au declarat recent că au descoperit motivul din spatele acestui fenomen, după ce au identificat trei evenimente care au dezechilibrat Oceanul Antarctic și au determinat topirea bruscă a gheții.

Conform constatărilor, schimbările climatice provocate de activitățile umane au alimentat vânturi mai puternice.

Acestea au început să aducă apa caldă și sărată din adâncurile oceanului mai aproape de suprafață în jurul anului 2013.

Apoi, în 2015, vântul intens a amestecat căldura din adâncuri direct în stratul de suprafață, topind rapid gheața marină, în special în estul Antarcticii, au declarat cercetătorii.

Din 2018, sistemul gheață-ocean a fost prins într-un ciclu în care - cu mai puțină gheață de topit - suprafața se menține sărată și caldă, astfel încât gheața nu se poate reface.

Schimbarea a fost atât de intensă încât vaste zone de gheață echivalente cu dimensiunea Groenlandei s-au topit, ceea ce a condus la minime record în 2023, după cum a declarat autorul principal al studiului și oceanograful Aditya Narayanan.

Potrivit cercetătorului, descoperirile sunt 'îngrijorătoare', deoarece pierderea masivă de gheață marină destabilizează sistemele de curenți oceanici ai lumii, încălzind planeta 'mult mai rapid decât se preconiza'.

Alessandro Silvano, coautor al studiului, a avertizat că topirea gheții din Antarctica 'nu este doar o problemă regională'. El a declarat: 'Gheața marină din Antarctica acționează ca o oglindă a Pământului, reflectând radiația solară înapoi în spațiu. Pierderea acesteia ar putea destabiliza curenții care stochează căldura și carbonul în ocean, accelerând încălzirea globală, și ar putea destabiliza, de asemenea, platourile de gheață care împiedică ghețarii să alunece în mare, crescând nivelul global al mării'.

Potrivit lui Alberto Naveira Garabato, profesor de oceanografie fizică la Universitatea din Southampton, în cazul în care căldura din adâncurile mării continuă să fie împinsă la suprafața Oceanului Antarctic, aceasta ar putea provoca o 'stare prelungită de gheață marină redusă'.

'Dacă acoperirea redusă cu gheață marină va persista până în 2030 și dincolo de această dată, oceanul ar putea trece de la a fi un factor de stabilizare a climei la nivel mondial la un nou factor puternic de încălzire globală', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Adrian Dădârlat)