Donald Trump a promis să facă din ea o prioritate națională, însă trimiterea oamenilor pe planeta Marte s-ar putea dovedi unul dintre cele mai complexe și costisitoare demersuri din istoria omenirii, chiar dacă această ambiție este bogată în promisiuni, informează AFP.

Ambițiosul proiect este susținut de Elon Musk. Patronul companiei SpaceX a făcut o obsesie din 'Planeta Roșie', însă disputa lui spectaculoasă cu președintele american ar putea constitui un obstacol suplimentar.

De ce să mergem pe Marte?

Totul pleacă de la curiozitatea noastră înnăscută. După cum scrie NASA pe site-ul său, 'explorarea cosmosului rămâne o mare vocație pentru omenire'.

Călătoria pe Marte ar servi mai multor obiective științifice, inclusiv pentru a le permite oamenilor de știință să afle dacă 'Planeta Roșie' a găzduit în trecut viața sau pentru a studia mai bine fizica spațiului, în special istoria Soarelui.

'Nu este vorba despre a face turism, ci despre a dobândi cunoștințe fundamentale', a insistat astrofizicianul John Mather, laureat al premiului Nobel pentru fizică.

Geopolitica joacă, de asemenea, un rol central. Donald Trump și-a luat angajamentul de 'a înfige drapelul american' pe această planetă, lăudând 'promisiunea fără limite' a visului american, în plină perioadă de rivalitate între Statele Unite și China, care se traduce inevitabil și în domeniul spațial.

O călătorie complexă

În pofida mai multor eșecuri recente, Elon Musk mizează pe Starship, cea mai mare rachetă construită vreodată, care ar trebui să asigure totodată viitorul companiei sale SpaceX.

Miliardarul vizează o lansare fără echipaj a rachetei Starship la sfârșitul anului 2026, în timpul următoarei ferestre de aliniere dintre Terra și Marte. Acest calendar este însă considerat de mulți specialiști ca fiind prea optimist.

'Multe informații tehnice pertinente sunt încă necunoscute', a declarat Kurt Polzin, inginer și șef de proiect la departamentul de propulsie nucleară în spațiu din cadrul NASA.

El se declară un susținător al propulsiei nucleare termice (NTP), care utilizează fisiunea pentru a încălzi hidrogenul și a genera o propulsie. NTP furnizează 'multă energie într-un volum foarte mic', ceea ce elimină nevoia de realimentare pe orbită sau de producere a carburantului pe Marte.

În plus, astronauții vor petrece între șapte și nouă luni într-un vehicul spațial destul de strâmt, expuși la o radiație spațială intensă dincolo de limita magnetosferei terestre. Ideile pentru îmbunătățirea blindajului variază de la metode pasive, ce utilizează materiale dense, la concepte active, cum ar fi câmpurile de plasmă ce deviază radiațiile. Totodată, mai multe medicamente sunt în curs de dezvoltare pentru a reduce daunele celulare.

Lupta împotriva pierderii de masă musculară și osoasă, precum și prezervarea sănătății mintale reprezintă alte subiecte care îi preocupă pe oamenii de știință.

Întârzierile în comunicare complică și mai mult lucrurile: pe Stația Spațială Internațională (ISS), datele în timp real permit evitarea, în medie, a 1,7 incidente potențial mortale pe an, afirmă Erik Antonsen, președintele comitetului de riscuri asociate sistemelor umane din cadrul NASA. Acest lucru nu va fi posibil în timpul călătoriei spre Marte.

Viața pe Marte

Odată ce oamenii vor ajunge pe 'Planeta Roșie', incertitudinile vor crește. Sondele trimise acolo au găsit câteva indicii, dar niciun semn definitiv de viață. Dacă a existat vreodată acolo, ea a dispărut probabil cu mult timp în urmă.

Totuși, organismele 'extremofile' de pe Terra oferă indicii interesante: ciupercile pot exploata, de exemplu, radiațiile de la Cernobîl pentru a produce energie, iar anumiți microbi au supraviețuit 500.000 de ani în soluri înghețate.

'Dacă pot supraviețui aici în medii extreme, avem toate motivele să credem că vor putea să supraviețuiască și pe Marte', a declarat Jennifer Eigenbrode, astrobiolog la NASA, în timpul recentului summit 'Humans to the Moon and Mars', desfășurat la Washington.

Astfel de descoperiri ar putea modifica înțelegerea noastră asupra vieții din Univers și ar putea avea consecințe concrete. Planeta Marte ar putea găzdui microbi care sunt fie benefici pentru oameni, fie periculoși.

Confortul echipajelor de astronauți, un factor esențial pentru a preveni conflictele, se află, de asemenea, în centrul preocupărilor.

'Marte are o zi de 24 de ore și 39 de minute și chiar dacă această diferență (în raport cu durata zilei terestre - n.red.) nu este enormă, ea poate să creeze tensiuni, să crească stresul și să scadă calitatea somnului', a explicat Phnam Bagley, un arhitect spațial care creează proiecte destinate bunăstării echipajelor.

Prima călătorie spre Marte ar trebui să dureze aproximativ 500 de zile. Însă colonizarea pe termen lung a 'Planetei Roșii' ridică multe alte întrebări: cum rămâne cu dezvoltarea unui embrion uman într-un mediu cu gravitație scăzută sau cu o naștere?

Aceasta este o problemă 'care trebuie luată în serios', a insistat Erik Antonsen. 'Chiar dacă nu plănuiești să se întâmple asta, oamenii vor avea mereu relații sexuale și cineva ar putea rămâne însărcinată. Acest lucru ar deveni, atunci, o problemă medicală', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Irina Giurgiu)