Trimiterea oamenilor pe Marte, un proiect promițător, dar riscant
Donald Trump a promis să facă din ea o prioritate națională, însă trimiterea oamenilor pe planeta Marte s-ar putea dovedi unul dintre cele mai complexe și costisitoare demersuri din istoria omenirii, chiar dacă această ambiție este bogată în promisiuni, informează AFP.
Ambițiosul proiect este susținut de Elon Musk. Patronul companiei SpaceX a făcut o obsesie din 'Planeta Roșie', însă disputa lui spectaculoasă cu președintele american ar putea constitui un obstacol suplimentar.
De ce să mergem pe Marte?
Totul pleacă de la curiozitatea noastră înnăscută. După cum scrie NASA pe site-ul său, 'explorarea cosmosului rămâne o mare vocație pentru omenire'.
Călătoria pe Marte ar servi mai multor obiective științifice, inclusiv pentru a le permite oamenilor de știință să afle dacă 'Planeta Roșie' a găzduit în trecut viața sau pentru a studia mai bine fizica spațiului, în special istoria Soarelui.
'Nu este vorba despre a face turism, ci despre a dobândi cunoștințe fundamentale', a insistat astrofizicianul John Mather, laureat al premiului Nobel pentru fizică.
Geopolitica joacă, de asemenea, un rol central. Donald Trump și-a luat angajamentul de 'a înfige drapelul american' pe această planetă, lăudând 'promisiunea fără limite' a visului american, în plină perioadă de rivalitate între Statele Unite și China, care se traduce inevitabil și în domeniul spațial.
O călătorie complexă
În pofida mai multor eșecuri recente, Elon Musk mizează pe Starship, cea mai mare rachetă construită vreodată, care ar trebui să asigure totodată viitorul companiei sale SpaceX.
Miliardarul vizează o lansare fără echipaj a rachetei Starship la sfârșitul anului 2026, în timpul următoarei ferestre de aliniere dintre Terra și Marte. Acest calendar este însă considerat de mulți specialiști ca fiind prea optimist.
'Multe informații tehnice pertinente sunt încă necunoscute', a declarat Kurt Polzin, inginer și șef de proiect la departamentul de propulsie nucleară în spațiu din cadrul NASA.
El se declară un susținător al propulsiei nucleare termice (NTP), care utilizează fisiunea pentru a încălzi hidrogenul și a genera o propulsie. NTP furnizează 'multă energie într-un volum foarte mic', ceea ce elimină nevoia de realimentare pe orbită sau de producere a carburantului pe Marte.
În plus, astronauții vor petrece între șapte și nouă luni într-un vehicul spațial destul de strâmt, expuși la o radiație spațială intensă dincolo de limita magnetosferei terestre. Ideile pentru îmbunătățirea blindajului variază de la metode pasive, ce utilizează materiale dense, la concepte active, cum ar fi câmpurile de plasmă ce deviază radiațiile. Totodată, mai multe medicamente sunt în curs de dezvoltare pentru a reduce daunele celulare.
Lupta împotriva pierderii de masă musculară și osoasă, precum și prezervarea sănătății mintale reprezintă alte subiecte care îi preocupă pe oamenii de știință.
Întârzierile în comunicare complică și mai mult lucrurile: pe Stația Spațială Internațională (ISS), datele în timp real permit evitarea, în medie, a 1,7 incidente potențial mortale pe an, afirmă Erik Antonsen, președintele comitetului de riscuri asociate sistemelor umane din cadrul NASA. Acest lucru nu va fi posibil în timpul călătoriei spre Marte.
Viața pe Marte
Odată ce oamenii vor ajunge pe 'Planeta Roșie', incertitudinile vor crește. Sondele trimise acolo au găsit câteva indicii, dar niciun semn definitiv de viață. Dacă a existat vreodată acolo, ea a dispărut probabil cu mult timp în urmă.
Totuși, organismele 'extremofile' de pe Terra oferă indicii interesante: ciupercile pot exploata, de exemplu, radiațiile de la Cernobîl pentru a produce energie, iar anumiți microbi au supraviețuit 500.000 de ani în soluri înghețate.
'Dacă pot supraviețui aici în medii extreme, avem toate motivele să credem că vor putea să supraviețuiască și pe Marte', a declarat Jennifer Eigenbrode, astrobiolog la NASA, în timpul recentului summit 'Humans to the Moon and Mars', desfășurat la Washington.
Astfel de descoperiri ar putea modifica înțelegerea noastră asupra vieții din Univers și ar putea avea consecințe concrete. Planeta Marte ar putea găzdui microbi care sunt fie benefici pentru oameni, fie periculoși.
Confortul echipajelor de astronauți, un factor esențial pentru a preveni conflictele, se află, de asemenea, în centrul preocupărilor.
'Marte are o zi de 24 de ore și 39 de minute și chiar dacă această diferență (în raport cu durata zilei terestre - n.red.) nu este enormă, ea poate să creeze tensiuni, să crească stresul și să scadă calitatea somnului', a explicat Phnam Bagley, un arhitect spațial care creează proiecte destinate bunăstării echipajelor.
Prima călătorie spre Marte ar trebui să dureze aproximativ 500 de zile. Însă colonizarea pe termen lung a 'Planetei Roșii' ridică multe alte întrebări: cum rămâne cu dezvoltarea unui embrion uman într-un mediu cu gravitație scăzută sau cu o naștere?
Aceasta este o problemă 'care trebuie luată în serios', a insistat Erik Antonsen. 'Chiar dacă nu plănuiești să se întâmple asta, oamenii vor avea mereu relații sexuale și cineva ar putea rămâne însărcinată. Acest lucru ar deveni, atunci, o problemă medicală', a adăugat el. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cel puțin cinci incendii de pădure și vegetație sunt active în Țările de Jos
Cel puțin cinci incendii de pădure se răspândeau joi în Țările de Jos, ducând la evacuarea aeroportului Kempen de la granița cu Belgia, potrivit autorităților olandeze, transmite AFP. La o zi după ce un incendiu a izbucnit la un poligon de tragere al artileriei armatei olandeze din localitatea 't Harde (est), alte două in
Obiectivul NASA de a construi o bază selenară implică o serie de incertitudini și riscuri majore pentru astronauți (experți)
NASA și compania privată SpaceX, principalele motoare ale explorării spațiale din prezent, și-au anunțat obiectivul de a permanentiza prezența umană pe Lună în viitorul apropiat, într-un interval de cel mult 10 ani, prin ridicarea unor baze selenare habitabile. O serie de exeperți avertizează însă că acest obiectiv s-ar putea dovedi prea ambițios pr
O companie americană vrea să readucă la viață antilopa albastră, care a fost vânată până la dispariție
Antilopa albastră, o specie care avea o blană albastră-argintie și coarne impresionante, a trăit pe pășunile din regiunea Cape Town din sud-vestul Africii de Sud până când coloniștii europeni au vânat-o până la dispariție în jurul anului 1800. O companie americană intenționează să readucă la viață antilopa albastră ca parte a eforturilor
Cancer/ Terapiile țintite, o revoluție medicală, însă nu pentru toți
Terapia țintită, cu un mecanism de acțiune mai specific comparativ cu tratamentele clasice în lupta împotriva cancerului, reprezintă o inovație majoră a ultimilor treizeci de ani, îndeplinind numeroase promisiuni. Totuși, după cum au relevat studii recente, anumite tipuri de cancer încă îi rezistă, relatează joi AFP. Tratamentele
Anticorpii materni contribuie la modelarea dezvoltării sistemului imunitar al copiilor (studiu)
O echipă de cercetători israelieni a descoperit că mamele nu transmit doar o protecție temporară copiilor, ci contribuie la modelarea dezvoltării sistemului lor imunitar pe parcursul anilor următori, a anunțat miercuri, într-un comunicat, Universitatea Ebraică din Ierusalim, relatează agenția Xinhua. Studiul, publicat în jurnalul științific Nature
Un asteroid a primit numele fostului papa Leon al XIII-lea
Un asteroid din spațiu a primit numele fostului papă Leon al XIII-lea, a anunțat miercuri Biroul de presă de la Vatican, relatează DPA. Acea rocă orbitează de acum Soarele sub noul său nume ''(858334) Gioacchinopecci'', fiind numită după Gioacchino Pecci, numele de botez al papei Leon al XIII-lea (1810-1903). Acest papă italian
Etna este unic și reprezintă ''un nou tip de vulcanism'', conform unui nou studiu
Muntele Etna este unic printre vulcanii tereștri, conform unui nou studiu, publicat la 7 aprilie în jurnalul JGR Solid Earth, care susține că acest vulcan s-a format într-un mod aparte, similar modului în care se formează munții vulcanici submarini de tip ''petit-spot'' - vulcani submarini mici și tineri (descoperiți în 2006) c
SpaceX a lansat racheta Falcon Heavy pentru prima oară în 18 luni
Puternica rachetă Falcon Heavy a companiei SpaceX a fost lansată miercuri într-o primă misiune după o pauză de 18 luni, transmite Space.com. Racheta Falcon Heavy cu uriașul satelit de comunicații ViaSat-3 F3 a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy (KSC) al NASA din Florida, miercuri 29 aprilie, la ora 14:13 GMT.
''Gravitația cuantică'' poate explica începuturile Universului, invalidând conceptul singularității dinainte de Big Bang (studiu)
Oamenii de știință au redefinit gravitația pentru a explica Big Bang-ul și, probabil, pentru a schimba imaginea noastră asupra celor mai timpurii momente ale cosmosului, eliminând ipoteza existenței unei singularități din care se produce Big Bang-ul și înlocuind-o cu conceptul de inflație cosmică produsă chiar de gravitație, conform unui nou studiu, publi
Un vas decorativ din bronz, de proveniență romană, vechi de 1.900 de ani, descoperit în Spania
Un vas din bronz vechi de 1.900 de ani, descoperit în Spania, prezintă decorațiuni ce reproduc Zidul lui Hadrian și forturi romane din Anglia, conform unui nou studiu care susține că acest vas multicolor a fost probabil realizat ca suvenir pentru un soldat roman care a păzit frontiera de nord a Imperiului Roman, transmite miercuri Live Science.
Șeful NASA dorește reincluderea lui Pluto în categoria planetelor
Șeful NASA, Jared Isaacman a declarat că dorește reincluderea lui Pluto în categoria planetelor, după ce a fost retrogradată în 2006 de către Uniunea Astronomică Internațională (IAU) în categoria 'planetelor pitice', transmite miercuri Space.com. Decizia IAU a fost controversată încă de la început. În plus, Pluto est
Vitamina D ar crește cu 79% rata de succes a tratamentului împotriva cancerului de sân (studiu)
O echipă de cercetători din Brazilia a descoperit că un simplu supliment de vitamina D poate să contribuie la eficiența sporită a chimioterapiei la femeile diagnosticate cu cancer de sân. Studiul, realizat la Facultatea de Medicină din orașul brazilian Botucatu a Universității de Stat din Sao Paulo (FMB-UNESP), sugerează că doze mici de vitamina D ar putea îmbună
Declinul pădurilor tropicale încetinește (studiu)
Pădurile tropicale continuă să se micșoreze, însă acest declin încetinește după ce a atins un nivel record în 2024, a anunțat miercuri World Resources Institute (WRI), citat de agenția de presă DPA. În 2025, au fost pierdute 4,3 milioane de hectare de pădure tropicală primară - o suprafață aproximativ egală cu cea a Danemarcei -
Aproape toată Europa a înregistrat temperaturi peste medie în 2025, an marcat de mai multe recorduri climatice
Aproape toată regiunea Europei s-a confruntat cu temperaturi peste medie în 2025, an marcat de doborârea unor recorduri legate de incendii de vegetație, temperaturile apelor mărilor și valuri de caniculă în contextul intensificărilor schimbărilor climatice, au anunțat joi oamenii de știință europeni și Organizația Meteorologică Mondială (OMM), potri
Plantele pot absorbi nutrienți din praful din aer prin intermediul frunzelor (studiu)
Cercetătorii israelieni au descoperit că plantele pot absorbi nutrienți esențiali în mod direct din praful atmosferic, contrazicând astfel teoria de lungă durată potrivit căreia plantele se bazează exclusiv pe absorbția prin rădăcini fixate în sol, a anunțat marți Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, informează Xinhua.