NASA urmează să lanseze luni o misiune spaţială către Europa, un satelit al planetei Jupiter şi totodată unul dintre cele mai promiţătoare locuri din Sistemul Solar care ar putea găzdui viaţă, pentru a afla dacă această lume acoperită de gheaţă, unde se crede că există un vast ocean subteran, este locuibilă, informează Reuters.

Europa Clipper, o sondă robotică alimentată cu energie solară, construită de NASA, va fi lansată la bordul unei rachete Falcon Heavy a companiei SpaceX de la Centrul Spaţial Kennedy din Cape Canaveral. Sonda va avea la bordul ei nouă instrumente ştiinţifice. După ce va parcurge o distanţă de 2,9 miliarde de kilometri, la finalul unei călătorii care va dura circa cinci ani şi jumătate, Europa Clipper se va plasa pe orbita planetei Jupiter în 2030.

După o amânare cauzată de uraganul Milton, NASA a programat o tentativă de lansare pentru luni, la ora 16:06 GMT.

Oamenii de ştiinţă sunt interesaţi în special de oceanul cu apă sărată lichidă care se află, potrivit unor observaţii anterioare, sub crusta de gheaţă a satelitului natural Europa.

''Există dovezi foarte solide că ingredientele necesare vieţii există pe Europa. Dar trebuie să mergem acolo ca să aflăm'', a declarat cercetătorul planetar Bonnie Buratti, din cadrul Jet Propulsion Laboratory al NASA, coordonatorul adjunct al proiectului ştiinţific al misiunii.

''Vreau să subliniez: nu suntem o misiune pentru detectarea vieţii. Căutăm doar condiţii propice vieţii'', a adăugat Bonnie Buratti.

Europa Clipper este cea mai mare sondă construită vreodată de NASA pentru o misiune planetară. Are o lungime de circa 30,5 metri, o lăţime de 17,6 metri şi cântăreşte aproximativ 6.000 de kilograme. Este mai mare decât un teren de baschet graţie panourilor sale solare impresionante, care captează lumina solară pentru a alimenta instrumentele ştiinţifice, dispozitivele electronice şi alte subsisteme de la bordul său.

Sonda americană urmează să zboare pe lângă planeta Marte, apoi va reveni în proximitatea Terrei, folosind gravitaţia fiecărei planete pentru a-şi amplifica elanul, asemenea unei praştii. Are trei obiective ştiinţifice principale: estimarea grosimii stratului de gheaţă exterior de pe Europa, precum şi a interacţiunilor acestuia cu lichidul de dedesubt, aflarea compoziţiei acestui satelit natural şi determinarea geologiei sale.

NASA a planificat 49 de survolări la mică distanţă de Europa pe durata a trei ani.

Diametrul satelitului Europa este de circa 3.100 de kilometri la ecuator, echivalentul a circa 90% din cel al Lunii noastre. Stratul de gheaţă de pe Europa ar avea o grosime de 15-25 de kilometri şi pluteşte la suprafaţa unui ocean cu o adâncime de 60-150 de kilometri.

O lume oceanică

Satelitul Europa este considerat ''o lume oceanică''. Chiar dacă Europa are doar un sfert din diametrul Terrei, oceanul de sub suprafaţa sa ar putea conţine o cantitate de apă de două ori mai mare decât apa din oceanele terestre.

''Întrucât este o lume oceanică, Europa este foarte interesantă. Iar această misiune ne va ajuta să înţelegem o parte complexă a Sistemului Solar'', a spus Gina DiBraccio, directoarea diviziei de ştiinţă planetară din cadrul NASA.

Lumile oceanice, consideră Gina DiBraccio, ar putea fi un tip de corpuri cereşti frecvent întâlnit în afara sistemului nostru solar.

''Clipper va fi prima misiune complexă care ne va permite să caracterizăm habitabilitatea a ceea ce ar putea fi tipul cel mai des întâlnit de lume locuită în universul nostru'', a adăugat Gina DiBraccio.

În ciuda suprafeţei ostile şi reci, oamenii de ştiinţă cred că Europa ar putea avea capacitatea de a găzdui forme de viaţă. Bonnie Buratti a menţionat că există trei condiţii principale pentru existenţa vieţii: apă în formă lichidă, o anumită structură chimică - în special compuşi organici care ar putea servi drept hrană pentru organisme primitive - şi o sursă de energie.

Europa primeşte doar circa 4% din radiaţia solară pe care o primeşte Terra, care este de cinci ori mai aproape de Soare. Cercetătoarea americană a mai menţionat că Europa se flexează pe măsură ce orbita sa se apropie sau se îndepărtează de Jupiter, graţie atracţiei gravitaţionale puternice exercitată de planetă, un proces care produce căldură pe suprafaţa satelitului.

''Aceasta este sursa de energie pe care o avem'', a spus Bonnie Buratti.

Pe fundul oceanului de pe Europa, acolo unde apa întâlneşte mantaua de rocă, ar putea exista izvoare geotermale, unde căldura eliberează energie chimică.

''Ar putea fi similare cu izvoarele termale din adâncurile oceanelor Terrei, unde există viaţă primitivă şi unde se crede că se află originea vieţii pe Terra'', a adăugat Bonnie Buratti.

Instrumentul MASPEX al sondei spaţiale americane va analiza mostre de gaze în scopul studierii compoziţiei chimice a oceanului, suprafeţei şi atmosferei de pe Euroai. MASPEX va căuta ''molecule organice sofisticate care ar putea servi drept hrană în eventualitatea existenţei unor organisme primitive'', a adăugat Bonnie Buratti.

Jupiter este cea mai mare planetă din Sistemul Solar. Dintre cei 95 de sateliţi ai săi recunoscuţi oficiali, Europa este pe locul al patrulea ca mărime, după Ganymede, Callisto şi Io. Europa orbitează la circa 671.000 de kilometri de Jupiter.

Bonnie Buratti a spus că astfel de misiuni exploratorii descoperă mereu ceva ''la care nici nu ne-am fi gândit''.

''O să găsim ceva acolo - necunoscutul - care va fi atât de minunat, încât nici nu ni-l putem imagina în acest moment. Este lucrul care mă entuziasmează cel mai mult'', a adăugat ea. AGERPRES/(AS-autor: Simona Tatu, editor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)