Dinții sensibili, o moștenire veche de 500 de milioane de ani (studiu)
De ce dinții umani sunt atât de sensibili la frig și la durere? Poate pentru că ei sunt moștenirea unor organe senzoriale care aveau, la origine, o cu totul altă funcție decât masticația, afirmă autorii unui studiu publicat miercuri în revista Nature, informează AFP.
Originea exactă a dinților și funcția lor primitivă rămân învăluite în mister. Se crede că precursorii evolutivi ai dinților - structuri denumite odontode - nu ar fi apărut în cavitatea bucală, ci pe platoșa externă a primilor pești, în urmă cu aproximativ 500 de milioane de ani.
Încă și astăzi, rechinii, pisicile-de-mare și somnii sunt înzestrați cu dinți microscopici care fac pielea lor să fie la fel de rugoasă ca hârtia abrazivă.
La ce foloseau acele odontode? Mai multe ipoteze au fost formulate: protecție împotriva prădătorilor, ajutor pentru locomoție, stocare de minerale sau funcție senzorială.
Spre această pistă din urmă, funcția senzorială, s-a orientat studiul realizat de o echipă de cercetători de la Universitatea din Chicago.
La început, Yara Haridy, post-doctorandă în biologia organismelor și principala autoare a studiului, nu încerca să identifice originea dinților. Ea era interesată de o altă mare întrebare din domeniul paleontologiei: care este cea mai veche fosilă de vertebrată?
Cercetătoarea le-a cerut tuturor muzeelor de paleontologie americane să îi trimită sute de specimene - inclusiv fragmente minuscule de mărimea unui vârf de scobitoare - pentru a le analiza cu un scaner de foarte mare precizie.
Apoi, a început să caute urme de dentină, stratul interior al dinților, care transmite informația senzorială la nervii situați în pulpa dentară.
O chestiune de supraviețuire
'Anatolepis' părea să fie un bun candidat din acest punct de vedere. Exoscheletul acestei fosile din Cambrian prezintă tubuli - tuburi microscopice - caracteristice dentinei, ceea ce i-a determinat pe paleontologi să îl considere 'primul pește'.
Însă comparându-l cu imaginile altor specimene pe care le scanase, Yara Haridy a descoperit că aceste structuri erau, de fapt, mai apropiate de sensilele artropodelor (crustacee, insecte). Astfel, 'Anatolepis' a fost retrogradat la rangul de nevertebrată.
La artropodele moderne, cum ar fi crabii, scorpionii și păianjenii, sensilele sunt organe senzoriale care folosesc la perceperea temperaturii, vibrațiilor și mirosurilor. Iar puternica lor asemănare cu cele ale fosilelor sugerează că aveau aceleași funcții și în urmă cu 500 de milioane de ani.
Cercetătorii au comparat aceste structuri cu odontodele căptușite cu dentină ale unor pești fosilizați mai recenți, datând din Ordovicianul mijlociu (470 milioane - 458 milioane de ani în urmă). Și au găsit similitudini morfologice 'frapante', care duc cu gândul la organe cu vocație senzorială.
'Am realizat experimente pe pești moderni, care au confirmat prezența unor nervi în dinții exteriori ai somnilor, rechinilor și pisicilor-de-mare! Ceea ce arată că țesuturile dentare ale odontodelor situate în exteriorul gurii pot fi sensibile - și probabil că toate primele odontode erau astfel', a explicat Yara Haridy.
Artropodele și primele vertebrate au evoluat 'independent', dar au dezvoltat 'soluții senzoriale similare pentru a răspunde la aceeași problemă biologică și ecologică', a continuat ea.
Aceste animale primitive, înotând protejate de o platoșă, evoluau într-un 'mediu populat intens cu prădători', a detaliat într-un comunicat Neil Shubin, profesor de anatomie și biologia organismelor la Universitatea din Chicago, coautor al studiului. 'A fi capabil să percepi proprietățile apei din jurul tău era un fapt esențial', a explicat el.
De-a lungul evoluției, peștii 'au dezvoltat apoi fălci și pentru ei a devenit avantajos să aibă structuri ascuțite în jurul și în interiorul gurii', a adăugat Yara Haridy. 'Puțin câte puțin, unii dintre peștii cu fălci au avut odontode ascuțite în jurul gurii, apoi unele dintre acestea au ajuns direct în interiorul gurii'.
'O durere de dinți este în realitate o caracteristică senzorială străveche, care i-a ajutat probabil pe strămoșii noștri acvatici să supraviețuiască!', a concluzionat ea. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Telescopul spațial Swift al NASA își reia activitatea până se va prăbuși prin atmosfera terestră
Telescopul spațial Neil Gehrels Swift al NASA a revenit la obiectivul său principal, studierea Universului după ce a petrecut luni întregi într-o configurație de așteptare a unei misiuni de salvare orbitală care, în cele din urmă, a eșuat, transmite marți Space.com. Controlorii misiunii au reporn
VIDEO A treia ieșire extravehiculară, de această dată 100% feminină, pentru astronauta franceză Sophie Adenot
Astronauta franceză Sophie Adenot a început marți cea de-a treia sa ieșire în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) în decurs de două săptămâni, aflându-se de această dată la comanda unui echipaj 100% feminin, informează AFP.
Regiunea himalayană se confruntă în continuare cu riscul producerii unor astfel de viituri, avertizează un oficial ONU
Regiunea himalayană se confruntă cu riscuri severe din cauza viitoarelor inundații glaciare, a avertizat un oficial ONU de rang înalt, în contextul în care numărul morților după viitura catastrofală de săptămâna trecută din Nepal, declanșată de prăbușirea unui ghețar, a depășit 1.000, transmite marți Reuters. Nu numai că energia hidroel
Vara anului 2026 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Regatul Unit și în Belgia
Vara anului 2026 a fost cea mai călduroasă înregistrată vreodată în Regatul Unit și în Belgia, depășind recordurile precedente și fiind marcată de mai multe valuri de căldură succesive și o secetă excepțională, au anunțat marți agențiile naționale de meteorologie din cele două țări, Met Office și IRM, relatează AFP. În Regatul Unit, tem
Italia/ Incendiu de vegetație în Taormina; flăcările amenință casele
Un incendiu de vegetație făcea ravagii marți în orașul sicilian Taormina unde flăcările amenințau locuințele dintr-un cartier periferic, transmite agenția de presă ANSA. Incendiul izbucnit în Taormina a cuprins cartierul Zappulla din această renumită stațiune turistică. Flăcările s-au răspândit din zona situată în apropie
Silvicultorii încearcă să replanteze suprafețele distruse de flăcări ale rezervației Deliblatska Pescara din Serbia
La mai bine de o lună după ce flăcările au cuprins rezervația Deliblatska Pescara din Serbia, silvicultorii se confruntă cu alegeri dificile în timp ce lucrează la planuri de refacere a pădurilor unice ale rezervației și de a le oferi o șansă mai bună împotriva viitoarelor incendii de vegetație, transmite Reuters. O dilemă fundamentală este ce să s
O masivă ''anomalie termică'' descoperită în subsolul lui Marte
Noi cercetări asupra interiorului planetei Marte subliniază în continuare faptul că Planeta Roșie este o lume formată din două jumătăți foarte diferite, între care se înregistrează o masivă ''anomalie termică'', transmite luni
SpaceX și NASA au amânat lansarea unui nou echipaj spre ISS
Următoarea misiune a astronauților SpaceX către Stația Spațială Internațională (ISS) nu va fi lansată pe 12 septembrie, zborul respectiv, cunoscut sub numele de Crew-13, a fost amânat din cauza unei scurgeri de oxidant în sistemul de propulsie al capsulei spațiale Dragon a SpaceX, a anunțat NASA sâmbătă (29 august). ''
Austria a înregistrat cea mai călduroasă vară din istoria de 260 de ani a măsurătorilor sale meteorologice
Austria a înregistrat în 2026 cea mai călduroasă vară din istoria de 260 de ani a măsurătorilor sale meteorologice, cu o temperatură medie care a fost cu 2,6 grade Celsius mai mare decât cea din perioada 1991-2020 și cu 4,4 grade Celsius peste media termică din perioada 1961-1990, a anunțat luni serviciul național de meteorologie din această țară, G
Nepal: Cel puțin 2.500 de clădiri distruse de viitură, potrivit primelor date satelitare
Peste 2.500 de clădiri au fost distruse în valea râului Trishuli din Nepal după ce un val uriaș de apă și noroi s-a revărsat dinspre munți pe 26 august, potrivit unui calcul realizat de AFP pe baza analizelor satelitare furnizate de observatorul european Copernicus, informează AFP. Acest număr reprezintă două treimi dintre clădiril
Telescopul Spațial Roman promite să ofere imagini de 100 de ori mai vaste decât Hubble
Telescopul Spațial Roman, aparținând NASA, a fost lansat duminică, de la Centrul Spațial Kennedy (Florida - SUA), prin intermediul unei rachete Falcon Heavy, aparținând companiei SpaceX, eveniment care marchează începutul unei noi ere în astronomie, transmite Space.com. Lan
Malaezia însămânțează norii pentru a combate fumul provenit de la incendiile din Indonezia
Autoritățile din Sarawak, un stat din componența Malaeziei, au anunțat luni că intenționează să însămânțeze norii pentru a favoriza ploaia, în condițiile în care fumul provenit de la incendiile de vegetație din Indonezia vecină a degradat periculos de mult calitatea aerului, informează AFP. Indonezia, un vast arhipelag
Furtuna tropicală Karina din Oceanul Pacific devine uragan de categoria a 3-a
Uraganul Karina, inițial o furtună tropicală tropicală formată joi în Oceanul Pacific, s-a intensificat rapid duminică, ajungând la categoria a 3-a, cu vânturi maxime susținute de 205 km/h, a informat Centrul Național pentru Uragane (NHC) din Statele Unite, transmite agenția de presă EFE. Ciclonul se afla la aproximativ 1.545 km sud-vest de e
Recifele de corali, în scădere cu 9,5% (raport)
Recifele de corali din întreaga lume se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare, în contextul în care perioadele de recuperare dintre episoadele de albire în masă sunt tot mai scurte, iar suprafețele acoperite cu corali este în scădere, conform unui raport publicat luni, citat de agenția de presă DPA. Acoperire
Viitura din Nepal/ Înainte de catastrofă, Nepalul a solicitat Chinei avertizări timpurii, odată cu creșterea riscului
Cu trei luni înainte ca un val de apă, noroi și pietre să ucidă sute de persoane după ce a lovit o vale din Himalaya situată la granița dintre Nepal și China, experți și oficiali din ambele țări s-au întâlnit la Kathmandu pentru a discuta despre riscul producerii unor astfel de dezastre, relatează Reuters. Zece oficiali din Nepal și circa 12 din C