De șapte ani, în târgurile din județul Buzău, principalele piețe de desfacere din mediul rural, comercianții nu au mai putut să își vândă animalele, ca urmare a restricțiilor impuse de evoluția pestei porcine africane, măsurile fiind în vigoare și în prezent, fapt care a dus la o scădere a efectivelor deținute de crescători.

Înainte de sosirea anotimpului rece, în lunile septembrie și octombrie, târgurile din județul Buzău strângeau un număr mare de comercianți și oameni aflați în căutare de cereale, legume, fructe, materiale lemnoase, produse de uz gospodăresc și animale.

Dacă, în prezent, târgurile continuă să ofere o gamă largă de produse, de la cele agricole și de uz casnic, până la articole vestimentare și bunuri electronice, animalele nu mai pot fi comercializate decât în spații autorizare sanitar-veterinar.

Unul dintre târgurile tradiționale, care strânge comercianți din întreg județul, situat în comuna Smeeni, se află în aceeași situație. Cu toate că se bucură de recunoaștere câștigată de-a lungul timpului, stârnind interesul unor comercianți sosiți până și din Câmpia Română, în momentul de față în târg nu mai pot fi vândute animale, în special porci.

'Situat la marginea localității, lângă râul Călmățui, Târgul de la Smeeni este c,atalogat de cei mai mulți dintre comercianții care vând prin piețele și oboarele din județ ca fiind cel mai mare târg din zona de sud a județului Buzău. Situat pe o suprafață de aproximativ 5 hectare în fiecare sâmbătă vin aici peste 1.000 de oameni din toată partea de sud a Buzăului. Majoritatea sunt localnici din Smeeni, însă târguielile și le fac la fel de bine și cei din Gherăseni, Brădeanu, Maxenu, Țintești, Pogoanele, Costești Gălbinași, Padina, zona Râmnicului sau orașul Buzău. Cei care-și vând marfa aici vin din aproape toate colțurile țării. Sunt aici comercianți de la Întorsura Buzăului, din Ialomița, Prahova, Vrancea chiar și Brașov. Înființat la sfârșitul anilor '90, târgul este deschis în fiecare sâmbată, între orele 6:00 și 10:00. Cei interesați pot vinde sau cumpăra de la cereale (porumb, grâu, orz, floarea-soarelui), dar și păsări, pește, fructe și legume pe alese, până la îmbrăcăminte, mobilă, cherestea sau produse de feronerie. Dacă în urmă cu câțiva ani aici se vindeau și animale, respectiv porci sau oi, acestea nu mai pot fi comercializate, fiind impuse restricții din cauza pestei porcine africane și a pestei micilor rumegătoare', a declarat marți, pentru AGERPRES, viceprimarul comunei Smeeni, Răzvan Nicula.

Foto: (c) Răzvan Nicula

Potrivit Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVS) Buzău, comerțul cu animalel a fost suspendat încă din anul 2018, odată cu apariția primelor cazuri de pestă porcină africană.

'Sunt autorizate sanitar-veterinar trei obiective: S.C. Piețe Târguri și Oboare, din municipiul Buzău, Târguri și Oboare Râmnicu Sărat din Aleea Industriilor și Târgul de Animale Primăria Rușețu. Din cauza evoluției pestei porcine africane, încă din 2018 activitatea de comercializare a animalelor în toate târgurile a fost suspendată, pentru verificarea respectării acestei decizii efectuându-se verificări periodice în cele trei târguri autorizate sanitar-veterinar, precum și în târgurile neînregistrate legal din localitățile Smeeni, Pătârlagele, Berca și Beceni', au transmis, pentru AGERPRES, reprezentanții DSVSA Buzău.

Specialiștii susțin că persoanele care vor să își vândă animalele se pot deplasa cu acestea doar în situația în care dețin certificat sanitar-veterinar, document de mișcare și avizul interjudețean emis de DSVSA pentru cele care pleacă în alte județe.

Ultimii ani au însemnat și o scădere a interesului pentru creșterea animalelor, atât pe fondul restricțiilor impuse de autorități, dar și ca urmare a prețurilor ridicate pentru hrana animalelor sau a lipsei cerealelor, din cauza secetei.

'Prin prisma prețurilor, activitatea aceasta nu mai este așa de profitabilă, fiind într-o zonă în care porumbul este calamitat în proporție de aproximativ 100%, să cumperi din altă parte și să hrănești porcul, vorbesc în gospodăria tradițională, atunci cheltuiala este foarte mare față de prețul pe care poate să îl obțină și, în contextul privind numărul de animale într-o gospodărie, nu mai văd un număr de porci care să fie îndreptat spre piață. Furajele sunt scumpe, omul dacă mai crește, crește unul pentru el. Înainte nu se găsea carne și era un mijloc de a-ți procura din târguri sau din gospodării, acum, când este carne peste tot, omul s-a reorientat și cumpără pentru o anumită sumă. Târgurile erau benefice, numărul de animale pe gospodărie era foarte mare', a declarat, pentru AGERPRES, Ion Enache, agricultor.

Autoritățile au constatat o reducere a efectivelor de animale la nivelul județului Buzău. Astfel, la bovine a fost înregistrată o scădere semnificativă a șeptelului, iar la celelalte specii se remarcă o constantă sau scăderi într-o proporție mai mică.

'Anul 2015: număr bovine - 64.738, număr ovine - 287.492, număr caprine - 51.493, număr suine - 72.105. Anul 2020: număr bovine - 33.718, număr ovine - 244.935, număr caprine - 44.467, număr suine - 67.990. Anul 2025: număr bovine - 28.678, număr ovine - 240.480, număr caprine - 41.000, număr suine - 43.951', arată datele DSVSA Buzău. AGERPRES/(A, AS - redactor: Florin Zafiu, editor: Irina Poenaru, editor online: Ada Vîlceanu)