Lacul de acumulare Siriu, cea mai importantă rezervă de apă dulce a județului Buzău, își reface volumul, după ce în anul 2024 pe fondul secetei nivelul scăzuse cu 11 metri, coeficientul de umplere în luna martie fiind de 98%.

Potrivit Administrației Bazinale de Apă (ABA) Buzău-Ialomița, în județul Buzău în ultimii șapte ani au fost înregistrate în doar două luni precipitații bogate cantitativ. Ploile au fost insuficiente pentru refacerea debitelor apelor, fenomen ce a determinat instalarea secetei pedologice.

'După un interval lung în care au predominat anii ploioși 2004 și 2018, culminând cu anul 2005, excepțional de ploios, cu viituri istorice, seceta declanșată în cursul lunii august 2018 s-a amplificat de la o lună la alta și de la un an la altul, aceasta continuând și în prezent. Concret, în intervalul de aproape 7 ani, august 2018 - martie 2025, doar în două luni s-au înregistrat în zona Buzăului cantități mai mari de precipitații (peste 100 mm), și anume în luna iunie 2021 și septembrie 2024. Regimul pluviometric puternic deficitar a avut implicații directe asupra regimului hidrologic, asistând la o scădere generală și treptată atât a debitelor râurilor, cât și a volumelor lacurilor naturale, înregistrând inclusiv fenomene de secare', informează ABA Buzău-Ialomița.

Specialiștii au observat o tendință generală de scădere debitelor în ultima perioadă, în anul anterior pe râul Câlnău debitul mediu apropiindu-se de 0, din pricina temperaturilor ridicate și a lipsei precipitațiilor.

'Anul 2024 consemnează abateri negative de peste 50% la toate stațiile hidrometrice, ajungând la un debit mediu anual apropiat de 0 la stația hidrometrică Potârnichești pe râul Câlnău din cauza numărului extrem de mare de zile cu secare. Pe râul Buzău, abaterile sunt mai mici (60% la Nehoiu și Măgura, 71% la Banița) datorită rezervelor de apă acumulate în lacul Siriu. Pe cursurile de apă din zonele mai joase, abaterile sunt mult mai mari (76% pe râul Nișcov la Mierea, 93% la Costomiru sau chiar 100% la Potârnichești, ambele pe râul Câlnău). Fenomenele de secare apar în fiecare an la stația hidrometrică Potârnichești (râul Câlnău), dar se constată o tendință de creștere a numărului de zile de la 127 în 2018 la 360 în 2024. Aceasta din urmă este o valoare record, doar în 6 zile înregistrându-se debite lichide în această secțiune', precizează într-un studiu ABA.

Seceta a afectat în anul precedent și Barajul Siriu, cea mai mare rezervă de apă dulce a județului Buzău. În ultimele luni, pe fondul precipitațiilor, nivelul apei din bazin a crescut, atingând un coeficient de umplere de 98%.

Foto: Florin Zafiu/AGERPRES

'Lacul de acumulare se constituie în cea mai importantă rezervă de apă dulce a județului Buzău. Volumul acumulării este de 76,42 milioane mc la cota nivelului normal de retenție restricționat (568 mdMN). În intervalul 2018-2025, volumul acumulării a oscilat între 37,20 milioane mc în noiembrie 2018 și 79,29 milioane mc în iulie 2023, coeficientul de umplere raportat la nivelul normal de retenție restricționat variind între 49% și 104%. Se poate observa că în linii generale, volumele maxime se înregistrează primăvara, după care încep să scadă vara, minimele înregistrându-se în general toamna. Aceste fluctuații se înregistrează datorită politicii instituției de refacere în sezonul rece a rezervei de apă pentru asigurarea necesarului de apă pentru folosințe în sezonul cald al anului. Elocventă este evoluția din anul 2024, când nivelul apei din lac a scăzut cu 11 m până în octombrie. Începând cu luna decembrie, rezerva de apă a început să se refacă, coeficientul de umplere crescând de la 67% la începutul lui decembrie 2024 la 98% la sfârșitul lui martie 2025', subliniază sursa citată.

Seceta excesivă și irigațiile, atrag atenția specialiștii, au avut efecte negative și în ceea ce privește lacurile de câmpie, în special asupra celor șapte limane fluviatile ale Buzăului, lacuri naturale la origine. Lacurile Amara și Câineni, care și-au pierdut total conectivitatea cu râul Buzău după ce acesta și-a schimbat cursul în timpul viiturii istorice din 2-3 iulie 1975, prezintă tot mai frecvent fenomene de secare, inclusiv în prezent. AGERPRES/(AS-redactor: Florin Zafiu, editor: Antonia Niță, editor online: Anda Badea)