Prima ediție a Festivalului 'Iarna, tradiții și obiceiuri la Lepșa', organizat în inima Munților Vrancei, într-un peisaj acoperit de zăpadă, pentru a promova obiceiurile și tradițiile locale, dar și deliciile culinare specifice zonei, a adunat, sâmbătă, circa două sute de participanți, peste așteptările organizatorilor.

'Lepșa e principala zonă turistică a Vrancea. Aici vin turiști în special din județele învecinate, din Galați, Brăila, Tulcea, Constanța. Așteptăm să se finalizeze autostrada pentru a putea putea atrage mai mulți turiști din București. Pe plan local, este nevoie de mai multe investiții în hoteluri cu spa, pentru că astfel de servicii sunt foarte căutate. Am ales să facem festivalul în această perioadă, pentru că avem clienți mai puțini. Dar vara a plin de turiști aici, la Lepșa. Pentru astăzi am pregătit pomana porcului, carne, cârnați la grătar și cârnați tradiționali făcuți de noi. Ne așteptam la circa 150 de persoane, dar suntem deja depășiți de situație. Oamenii s-au strâns în număr mare, dornici să guste din bunătățile noastre', a declarat, pentru AGERPRES, Daniel Danțiș, consilier local la Tulnici, unul dintre organizatorii evenimentului.

Au venit la festival turiști din Constanța, Galați, București și chiar din Chișinău, care au fost întâmpinați cu țuică fiartă, vin fiert, plăcinte, cozonac și pască, toate pregătite după rețete tradiționale și mai ales cu voie bună.

'Am vrut să scăpăm de traficul de pe Valea Prahovei sau Valea Oltului. Eu sunt născut la țară, unde se promova foarte mult tradiția și am regăsit aici, în acest colț de rai, tradiții și obiceiurile pe care orășenii le-au uitat. Am mai fost în zonă, ne-a plăcut și am revenit. Am venit aici de Ziua Îndrăgostiților, dar s-a nimerit la fix acest festival, așa că am venit să ne aprovizionăm. Am luat șorici, kaizer, cârnați de oaie și de vită, cașcaval afumat, o să luăm și niște vișinată. Așteptăm cu interes și pomana porcului. Suntem în zonă de vreo două zile, dar o să stăm o săptămână, după care o să mergem și în Bucovina. Am fost și în străinătate, am vizitat multe locuri și chiar dacă sunt și acolo locuri frumoase și oameni primitori, nicăieri nu am găsit ceea ce avem noi în țară', a mărturisit un turist din Constanța.

Un grup de prieteni, veniți din Oradea, București și Chișinău, au ales Lepșa drept loc de întâlnire.

'Suntem un grup de prieteni din toată țara, ne-am întâlnit la jumătatea drumului și am poposit la Lepșa. Am luat deja brânză, carne, horincă. Sunt produse de calitate, făcute de oameni gospodari. Este un pic frig, avem noroc că a nins, iar țuica fiartă a avut efectul garantat, ne-a încălzit deja', spune zâmbind un turist care s-a strâns cu prietenii în jurul focurilor pregătite special de organizatori.

Pe lângă preparatele culinare, festivalul a inclus și o expoziție organizată de Administrația Parcului Național Putna - Vrancea, care a prezentat turiștilor specii rare de fluturi și fosile vechi de milioane de ani.

'Evenimentul de astăzi a pornit ca o glumă, apoi ideea a început să prindă contur, încet, încet s-au unit mai mulți din comunitate, împreună cu autoritatea locală, câteva persoane fizice care desfășoară activități tradiționale și au reușit să realizeze acest eveniment. Noi am venit aici să prezentăm turiștilor specii de fluturi de zi și de noapte din Parcul Natural Putna, unde în prezent sunt identificate peste 1.000 de specii. Este o zonă unică, care combină specii din Dobrogea cu specii din Transilvania, fiind a treia cea mai bogată zonă din România în ceea ce privește biodiversitatea fluturilor. Mai avem roci care au în componența lor și fosile de pești, pești care au existat în perioada Mării Sarmatice, dispărută odată cu formarea Carpaților. Sunt de aceeași vechime cu dinozaurii, au câteva milioane de ani', a explicat Ion Militaru, reprezentant al Administrației Parcului Național Vrancea.

La festival au venit și meșteri populari din diverse colțuri ale țării. Săndica Tolu din Tulnici a adus costume tradiționale vechi de peste 100 de ani, iar Vasile Tudorache, meșter popular și sculptor în lemn, a prezentat turiștilor diverse obiecte tradiționale realizate manual.

'Suntem prezenți aici cu costume vechi chiar și de 100 de ani. Toate sunt strânse de mama mea, de aceea se cheamă și 'Muzeul bunicii'. Avem și multe scule de-ale tatălui meu, care lucra case în lemn. Am deschis muzeul de la Tulnici anul trecut și avem foarte multe piese, peste 150 de costume populare, pentru ca tradiția acestora să nu se piardă. Și eu și soțul meu purtăm costumele populare, în fiecare duminică, la biserică', a evidențiat Săndica Tolu.

'Astfel de evenimente sunt deosebit de importante pentru zona turistică Lepșa, dar nu numai. Începând de la Valea Sării, până la Păulești, Hăulișca, Năruja, Paltin, Spulber, avem ce vedea în Vrancea. Locuri și oameni. Eu am fost emigrant 20 de ani, dar am revenit și am început să fac ceea ce mi-a plăcut cel mai mult toată viața - lucrul cu lemnul. Lucrez pe orice tip de lemn, atât manual, cu dalta, dar și cu securea sau cu drujba. Lucrez și troițe, șindrilez mănăstiri, toate tradițional. Încercăm să recuperăm ce s-a pierdut', a afirmat Vasile Tudorache, meșter popular recunoscut și scriitor.

Evenimentul a fost o oportunitate și pentru producători să-și expună produsele. Au ajuns la Lepșa atât producători din zonă, cât și din alte zone ale țării.

'Facem cașcaval din moși-strămoși, afumat cu rumeguș de brad. Din păcate, copiii mei nu îmi împărtășesc pasiunea, unii sunt plecați în străinătate, altul e la Focșani. Sper să nu se piardă tradiția', a spus Safta Domnica, în vârstă de 69 de ani, din Negrilești.

Daniela Bândar, localnică din Lepșa, a adus păstrăv afumat, zacuscă de casă, siropuri sau ghebe marinate.

'Am venit cu păstrăv afumat, zacuscă de casă, siropuri, ghebe marinate. Le producem toate în gospodărie, avem o afacere de familie. Vindem de acasă sau pe la târguri. Cel mai căutat este păstrăvul afumat, pe care îl pregătim cu lemn de fag și rumeguș de brad. Acum procurăm peștele de la o păstrăvărie de peste deal, de la Făgăraș, deoarece păstrăvăria din zonă este în reabilitare, dar sperăm să se redeschidă curând', a precizat Daniela Bândar.

La standuri am găsit și produse din alte regiuni ale țării. Cristian Costea, venit de la Brașov, a precizat că vinde în zonă la fiecare sfârșit de săptămână.

'Am adus produse tradiționale - pastramă, cârnăciori, brânză de burduf, caș, slăninuță, salam de casă. Le facem toate la noi în gospodărie și venim aici în fiecare weekend. Toate produsele se vând, mai ales că noi venim de mai mult timp în zonă și lumea ne cunoaște', a spus Cristian Costea.

Virgiliu Cișman, instructor auto din Iași, a adus la festivalul de la Lepșa plăcinte și vin fiert: 'Acest festival este despre bucuria oamenilor, despre comunitate și despre tradiție'.

Festivalul 'Iarna, tradiții și obiceiuri la Lepșa' s-a născut din dorința de a promova această zonă turistică deosebită, iar organizatorii speră să devină o tradiție anuală. 'Ideea ne-a venit la un șpriț, ca toate ideile bune', glumește Daniel Danțiș. 'Comunitatea a reușit să se unească și să creeze un eveniment frumos, care sperăm să crească de la an la an', a completat el.

Prima ediție a festivalului a fost un succes, iar turiștii au promis că vor reveni. 'Avem locuri superbe și tradiții frumoase, trebuie doar să le promovăm mai bine', a concluzionat unul dintre vizitatori.

La Lepșa, tradițiile continuă să dăinuie, oamenii gospodari ai locului prețuindu-și rădăcinile. AGERPRES/(A - redactor: Dana Lepădatu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Simona Aruştei)