Mai multe turbării şi zone umede din regiunea Centru au fost reabilitate în cadrul unui proiect finanţat cu fonduri norvegiene, fiind efectuate intervenţii care vor avea ca efect refacerea microclimatului, dar şi crearea condiţiilor de apariţie a ploilor locale.

Proiectul, implementat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane din Miercurea-Ciuc, în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetări în Bioeconomie şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, face parte dintr-un program derulat de Ministerul Mediului, iar miercuri şi joi se desfăşoară, la Miercurea-Ciuc, conferinţa de închidere.

Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc, Szep Robert, a declarat presei că proiectul a fost unul de succes, fiind efectuate intervenţii de refacere ecologică în 13 turbării din regiunea Centru.

"Eu cred că a fost un proiect de succes, mai ales din faptul că modelările matematice şi imaginile satelitare care au fost făcute de partenerii noştri norvegieni, la o rezoluţie foarte, foarte mică, în care au comparat situaţia anteproiect, dinainte de intervenţiile de refacere ecologică din proiect, respectiv post-implementare, se vede clar şi foarte cert faptul că amplitudinile foarte mari de umezeală din sol au scăzut semnificativ. Adică, în perioadele de secetă nu mai vedem nişte căderi foarte mari de umezeală relativă din zonele acestea reabilitate, respectiv dacă din 2016 până în 2020 măsurătorile noastre au arătat o tendinţă de scădere a cantităţii de apă din aceste turbării, la ora actuală am inversat acest proces, este o uşoară creştere, dar constantă, a umidităţii şi ştim foarte bine că nu au fost nişte ani foarte ploioşi nici anii aceştia 2022, 2023 şi cu toate acestea am reuşit să inversăm acest proces. Asta va contribui la refacerea microclimatului, respectiv la crearea condiţiilor de apariţie a ploilor locale şi sperăm ca acestea să ajute şi fermierii, să avem mai multe ploi în depresiunile acestea, intramontane, şi poate că am ajutat şi noi prin acest proiect la refacerea circuitului mic al apei în natură", a declarat Szep Robert.

Acesta a explicat că intervenţiile concrete au vizat construirea unor stăvilare, acolo unde s-a observat că apa este drenată din turbăriile respective, au fost recolonizate plante care au dispărut din turbării şi a fost eliminată şi vegetaţia invazivă.

De asemenea, s-au creat sisteme de garduri electrice, pentru a ţine animalele domestice la distanţă şi a reduce impactul păşunatului.

Directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc, Szep Robert, a vorbit şi de importanţa acestor turbării.

"Aceste turbării sunt cele mai mari sechestratoare de dioxid de carbon din mediile naturale. Adică, ele fixează cantităţi inimaginabil de mari de dioxid de carbon din atmosferă, îl preiau şi îl fixează la nivelul turbei, adică îl blochează în sol. De asemenea, avem un microsistem aparte aici, avem floră şi faună aparte, dacă le pierdem pe acestea, le pierdem pentru totdeauna. Aceste plante nu cresc altundeva şi trebuie să aibă un mediu propice pentru a se dezvolta. Aceste turbării participă la circuitul apei în natură, fără aceste turbării avem din ce în ce mai puţine ploi locale şi acestea participă, efectiv, cu cantităţi foarte mari de apă evapotranspirată în atmosferă", a explicat Szep Robert.

El a mai subliniat că programul, din care face parte proiectul finalizat la Miercurea-Ciuc, este unul unic în România, derulat de Ministerul Mediului, care are la bază o evaluare a turbăriilor la nivel naţional, printr-un alt proiect norvegian, rezultatele fiind implementate în proiecte de reabilitare ecologică.

"Noi sperăm să urmeze şi alte turbării, pentru că din măsurătorile noastre pe teren şi din evaluările noastre satelitare se pare că sunt mult mai multe turbării cu probleme, faţă de cele identificate la nivelul anului 2010, de către proiectul norvegian anterior", a conchis directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică şi Resurse Montane Miercurea-Ciuc.

La rândul său, Marisanda Pîrîianu, managerul Programului RO-Mediu, al Ministerului Mediului, a precizat că în cadrul acestui program se doreşte refacerea a 45 de turbării din ţară.

"Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este operator de program pentru programul RO-Mediu, program finanţat de statele donatoare şi în cadrul acestui program s-a derulat şi actualul proiect de la Miercurea-Ciuc, pentru refacerea zonelor umede, respectiv a turbăriilor. Prin program, de fapt, noi urmărim refacerea a 45 de turbării, undeva însumând o suprafaţă de aproximativ 11.000 de kilometri pătraţi, ceea ce pe noi ne avantajează foarte mult, pentru că vrem să refacem tot ceea ce este verde şi să redăm naturii dreptul ei. Programul îşi propune să abordeze atât tematici pe biodiversitate, cât şi tematici pe deşeuri şi schimbări climatice. Considerăm noi că, prin temele abordate, venim pe toată componenta prioritară atât a ceea ce înseamnă strategia biodiversităţii la nivelul Uniunii Europene, cât şi priorităţile Ministerului Mediului", a arătat Marisanda Pîrîianu. AGERPRES / (A - AS - autor; Gina Ştefan, editor: Marius Frăţilă, editor online: Ada Vîlceanu)