Eroii şi veteranii Regimentului 6 Artilerie Grea român au fost comemoraţi, joi, la Timişoara, de către urmaşii lor, dar în absenţa singurului supravieţuitor al regimentului, Constantin Călina, care la vârsta de 99 de ani nu a mai putut participa la ceremonialul din acest an.

"Sub conducerea veteranului de război Constantin Călina, veteranii de război din acest regiment au organizat între 1987-2011 o aniversare în memoria celor căzuţi pe câmpul de luptă, în fiecare an, la 20 august, ora 9.00, la sediul Muzeului Naţional al Banatului (Castelul Huniade) din Timişoara, regimentul supravieţuind ofensivei sovietice declanşate la 20 august 1944 pe aliniamentul Iaşi-Chişinău. Aniversarea este cea mai longevivă manifestare a veteranilor de război din armata română şi a urmaşilor acestora. Dacă în 1992 la ea participau 78-80 persoane, în prezent în Timişoara a rămas ca supravieţuitor doar veteranul de război Constantin Călina, în vârstă de 99 de ani, care nu a mai putut participa la aceasta, din cauza vârstei înaintate", a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Laurenţiu Mioc, urmaşul unuia dintre veterani.

Din acest motiv, veteranii de război ai regimentului şi urmaşii acestora, la iniţiativa profesorului Laurenţiu Mioc şi a colonelului (r) Neculai Stegăriţă, au decis continuarea tradiţiei de comemorare a eroilor şi a veteranilor de război din Regimentul 6 Artilerie Grea român după 2011.

Laurenţiu Mioc a reamintit că regimentul a fost înfiinţat în 1923 şi a avut garnizoana de reşedinţă la Alba Iulia, comuna Floreşti (judeţul Cluj), Sibiu şi Timişoara (sediul Muzeului Naţional al Banatului). A participat la campania armatei române împotriva Uniunii Sovietice de la începutul acesteia (22 iunie 1941), sprijinind acţiunile de luptă ale trupelor române şi germane la trecerea Prutului (3 iulie 1941), trecerea Nistrului (17-19 iulie 1941) şi cucerirea Odessei (16 octombrie 1941). După lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a alăturat Aliaţilor, a luat parte în cooperare cu trupele româno-sovietice la acţiunile de luptă împotriva trupelor germano-maghiare, care au dus la eliberarea zonei petrolifere din Valea Prahovei, eşecul ofensivei germano-maghiare asupra Timişoarei (10-17 septembrie 1944) şi revenirea nord-vestului Transilvaniei la teritoriul naţional al României (25 octombrie 1944).

''Timp de două ore, nimeni nu a mişcat un pas. Au pus totul la pământ. Dintre ai noştri au căzut 30 şi numai Dumnezeu ne-a apărat pe noi, cei care am rămas în viaţă. Apoi, ni s-a ordonat de către regiment să ne retragem urgent, cu maşini, cu armamentul din dotare, cât mai repede, pentru a nu cădea prizonieri la ruşi. În toată armata era o lozincă: 'Decât prizonier în viaţă la ruşi, mai bine mort'. Au ajuns atunci 180.000 de prizonieri la ruşi'', declara, pentru AGERPRES, Constantin Călina, la vârsta de 96 de ani.

Potrivit lui Mioc, în cadrul părţii de instrucţie a Regimentului 6 Artilerie Grea exista o şcoală militară pentru ofiţerii de artilerie grea, formată din studenţii Şcolii Politehnice din Timişoara, buni matematicieni, pregătiţi ca viitori ofiţeri de artilerie grea. Studenţii erau excelent motivaţi şi instruiţi, iar la un concurs de tragere desfăşurat între recruţii din Divizionul de instrucţie şi cei din Şcoala Politehnică, aceştia i-au întrecut ca viteză şi precizie în execuţia tragerilor, deşi făceau o instrucţie de front mai redusă decât competitorii.

Astăzi, la Catedrala Mitropolitană Timişoara a avut loc un serviciu religios în memoria eroilor şi veteranilor regimentului, precum şi depunerea unei coroane la placheta comemorativă dedicată lor, în incinta Muzeului Banatului.

Evenimentele au fost realizate cu sprijinul Arhiepiscopiei Timişoarei, Brigăzii 18 Cercetare Supraveghere "Decebal" şi Muzeului Naţional al Banatului. AGERPRES/(AS - autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Adrian Dădârlat)