Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău deține o colecție de iriși compusă din peste 50 de soiuri distincte prin culoare, miros și dimensiuni, de la irisul negru, la cel bicolor sau sălbatic, potrivit specialiștilor România având resursele necesare pentru dezvoltarea unei industrii în floricultură, dar nu și o strategie, sectorul fiind aproape desființat.

Floarea de iris aparține unui gen botanic cu peste 300 de specii, răspândite mai ales în emisfera nordică. În România există specii de iris sălbtic iar BRGV deține în colecție peste 50 de soiuri dintre care 46 omologate, alte câteva linii fiind în stadiu de cercetare și stabilizare genetică.

'Specii de iris cresc spontan în Europa, Asia, Africa de Nord și America de Nord. Unele preferă zonele umede (ex: Iris pseudacorus), altele solurile mai uscate, demonstrând o capacitate remarcabilă de adaptare ecologică. În știință, irisul este studiat pentru: rădăcinile sale (rizomi), folosite în parfumerie și fitoterapie, rolul său în epurarea apei în ecosisteme umede, și, simbolic, pentru structura din ochiul uman care reglează cantitatea de lumină: irisul ocular. Numele vine din greaca veche - Iris însemna 'curcubeu', reflectând varietatea sa de culori: violet, alb, galben, albastru, roz. Este cultivat în scopuri ornamentale, terapeutice și artistice. Pulberea de iris uscat (numită 'orris root') este printre cele mai scumpe ingrediente din parfumerie, maturându-se între 3 și 5 ani. În Grecia Antică, Iris era zeița care aducea mesaje de la zei, dar și cea care însoțea sufletele dincolo de prag. În Evul Mediu, floarea a devenit simbolul regalității franceze - fleur-de-lis - semn al puterii divine și al loialității absolute. În Asia, este floarea purificării, a trecerii spirituale și a renașterii', informează BRGV Buzău.

La banca de resurse vegetale, în debutul lunii mai au înflorit zeci de iriși aparținând unor soiuri diferite. Cele mai spectaculoase sunt florile de iris negru sau bicolore, precum cele alb-albastre, cei mai parfumați având nuanțe de albastru, galben și roșu purpuriu.

'Avem o colecție de iriși compusă din peste 50 de linii, dintre care 46 de genotipuri, de soiuri care sunt stabilizate genetic și au expresivitate fenotipică distincă. Când spun acest lucru mă refer la faptul că se deosebesc prin anumite caractere în ceea ce privește înălțimea plantei, culoarea florii, parfumul, culoarea frunzelor pentru că avem cu frunze variegate, și în ceea ce privește timpurietatea, nu înfloresc toți în același timp, ci în epoci, în funcție de caracterul de soi. Sunt iriși cu diverse nuanțe de albastru, de mov, galben, alb, în două culori ajungând până la cel negru, un iris mov-închis spre negru. Vorbim de o plantă decorativă valoroasă, apreciată pentru frumusețea ei și pentru parfumul pe care îl degajă. Sunt soiuri cu miros specific, cu miros total diferit, sunt și soiuri mai puțin parfumate. În colecție avem și irisul sălbatic din Pădurea Crâng, pe care l-am adus la Bancă, am reușit să producem și semințe, putem vorbi de o premieră pentru că sunt soiuri care produc și semințe. Așa cum știți irisul se înmulțește prin rizomii de sol', a declarat, pentru AGERPRES, directorul BRGV Buzău, Costel Vînătoru.

Potrivit cercetătorului, planta nu necesită tratament special și poate fi cultivată fără costuri mari, ținând cont că este rezistență la patogeni și variațiile de temperatură. Caracteristicile sale o fac atractivă pentru cultură, floarea de iris bucurându-se de un interes deosebit pe piața internațională a produselor cosmetice și de parfumerie.

'Este o plantă la ea acasă, avem în flora spontană în România mai multe varietăți de iris, rezistă foarte bine la temperaturile noastre de peste iarnă, cât și la valori mai ridicate. Totuși preferă oarecum temperaturile mai scăzute, la valori mari, florile se trec mai repede. Așa cum știți BRGV are în titulatură și termenul de floricultură iar acest domeniu a suferit mult după anul 1990 în ceea ce privește păstrarea resurselor. Am pierdut foarte mult din resursele autohtone pentru că au fost importate foarte multe flori atractive prin colorit, uniformitate. Am putea dezvolta în România producția de flori iar irisul ar putea fi o floare care ar aduce beneficii floricultorilor pentru că nu avem nevoie de tratamente chimice pentru această cultură, este rezistentă la patogeni și este atractivă. Am putea vorbi de o cultură cu specific românesc, avem în flora spontană varietăți de iris, ar putea fi cultivată cu succes, depinde de strategia noastră de dezvoltare în floricultură. Din păcate România nu are o strategie, sectorul este aproape desființat, sunt puțini cultivatori de flori pentru că importurile sunt accesibile iar producătorul român este expus la o concurență foarte dură. Dacă ar exista programe de dezvoltare, producătorii noștri ar putea fi competitivi', a mai precizat cercetătorul.

BRGV Buzău are ca strategie cunoașterea genotipică și fenotipică, precum și conservarea resurselor genetice vegetale ex situ și in situ, pe termen scurt, mediu și lung, în concordanță cu legislația internațională. AGERPRES/(A, AS-redactor: Florin Zafiu, editor: Karina Olteanu, editor online: Ady Ivaşcu)