Parteneriat pentru viitor: testarea vocațională timpurie optimizează traseul educațional și profesional al elevilor

Școala, organizațiile non-profit și mediul privat pot construi împreună soluții sustenabile pentru dezvoltarea vocațională a copiilor încă din gimnaziu.

Șapte din zece tineri din România își doresc programe de învățare bazate pe exemple practice, exerciții și scenarii reale de viață - date care rezultă dintr-un studiu realizat de UP Generation în colaborare cu agenția de cercetare de piață MKOR. 95% dintre angajații români au spus că lucrează în domenii diferite de cele la care visau atunci când erau copii, iar alegerea a fost influențată de maturizare (55%), de parcursul educațional (36%) și de părinți (9%). Doar 5% sunt cei care au ajuns să aibă jobul visurilor lor, susține studiul BestJobs.

În România, deși consilierea vocațională în școli este recunoscută ca o componentă esențială a procesului educațional, implementarea acesteia și numărul insuficient de consilieri școlari și vocaționali fac ca accesibilitatea la astfel de servicii să fie încă scăzută. Nu toate școlile beneficiază de prezența unui consilier vocațional sau psiholog școlar, ceea ce afectează uniformitatea serviciilor oferite elevilor.

În 'Săptămâna Altfel', 100 de elevi de clasa a VIII-a de la Școala Gimnazială Nr. 2 Chitila și Școala Gimnazială 'Prof. Ion Vișoiu' Chitila au beneficiat de teste vocaționale care să îi ajute să-și descopere înclinațiile și direcțiile potrivite pentru viitoarea lor profesie. Testarea a fost realizată sub îndrumarea psihologilor Oana Babic și Andreia Vlăsceanu de la Asociația KinetoBebe.

'Referitor la vârsta cea mai potrivită pentru consilierea vocațională a copiilor, părerile sunt împărțite. În România, vârsta indicată e undeva în jurul vârstei de 14 ani, corespunzătoare clasei a VII-a și a VIII-a. Alți psihologi susțin că trebuie abordată mai devreme, în jurul vârstei de 12 ani și continuată pe toată perioada liceului. În alte sisteme educaționale din Europa Occidentală, vârsta de 12 ani este considerată ultimul prag în evaluarea și consilierea vocațională. La această vârstă elevul trebuie deja să fie plasat pe traiectoria corectă, altfel se consideră că investiția statului în educația acelui copil va fi greșit direcționată și, implicit, irosită. Pentru piața muncii, procesul de consiliere vocațională și orientare profesională e considerat strategic atât din perspectiva angajatorilor, dar și din perspectiva resurselor care se investesc în educație și care nu trebuie risipite. E nevoie de parteneriate între școli, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a oferi elevilor oportunități de orientare profesională.', declară Ana Raluca Chișu, antreprenoare social, fondatoarea Asociației KinetoBebe.

'Mulți elevi și părinți nu sunt conștienți încă de existența sau rolul consilierilor școlari în școlile lor. Consilierea și orientarea în carieră reprezintă o nevoie esențială în educație și nu trebuie să așteptăm intrarea în liceu ca să aflăm ce direcție va alege elevul. La această vârstă, copiii simt nevoia să își exploreze personalitatea, profesiile potrivite, felul în care meseriile viitorului îi vor include și pe ei, și modul în care stabilesc un plan de acțiune în acest sens. Explorarea punctelor forte, dar și a punctelor slabe, a aptitudinilor înnăscute este cel mai bun lucru pe care îl poate face un școlar pentru viitorul lui. Consilierea vocațională e de mare ajutor și pentru părinții confuzi, care au nevoie de un instrument de ghidaj în îndrumarea corectă a copilului.', susțin psihologii Oana Babic și Andreia Vlăsceanu de la Asociația KinetoBebe.

După consilierea vocațională, elevii au participat la o discuție interactivă cu 12 profesioniști din cele mai diverse domenii - medicină, arhitectură, design interior, actorie, training și consultanță, educație timpurie, avocatură, antreprenoriat, diplomație, jurnalism, comunicare și marketing. Elevii le-au ascultat parcursul carierei, cu începuturile nu întotdeauna line, cu momentele lor de îndoială, de confuzie, de renunțare, de sacrificiu, de eșec, dar și momentele de împlinire, bucurie, satisfacție, succes.

Profesioniștii au vorbit despre felul în care i-a influențat școala, profesorii, mentorii, dar și soarta, care uneori se cere a fi luată în considerare prin eșecurile cu care ne atenționează că nu suntem pe traiectoria profesională corectă. Profesioniștii le-au dat copiilor încrederea că orice vis profesional e posibil atunci când îți urmezi vocația, îți asculți inima și te însoțești cu oamenii potriviți.

Acest eveniment de consiliere vocațională a fost posibil prin implicarea conducerii Școlii Gimnaziale Nr. 2 Chitila care a avut inițiativa de a da valoare Săptămânii Altfel. Felicia Ion, profesor de educație socială, coordonatoarea proiectelor extra-curriculare din școală, este cea care creează elevilor cadre inedite de învățare și dezvoltare.

Asociația KinetoBebe este o organizație dedicată sprijinirii copiilor cu dizabilități, oferindu-le acces la programe de recuperare pediatrică de lungă durată. Prin terapii personalizate - de la kinetoterapie și fizioterapie până la logopedie și terapie ocupațională - asociația ajută copiii să-și dezvolte abilitățile motorii, cognitive și emoționale, necesare pentru a se integra armonios în societate. Cu o experiență vastă și un angajament profund față de fiecare familie, KinetoBebe oferă soluții complete, de la evaluări detaliate la planuri terapeutice adaptate fiecărui copil.

Pentru mai multe informații sau pentru a afla cum puteți susține proiectele sociale ale Asociației KinetoBebe, vă invităm să ne contactați la [email protected], sau să contribuiți donând aici - https://www.asociatia-kinetobebe.ro/doneaza

- Cadrul actual al consilierii vocaționale în școli
Curriculum național: Include aria curriculară 'Consiliere și orientare', prezentă în planurile-cadru pentru învățământul primar și secundar. În învățământul primar, se poate aloca o oră pe săptămână din curriculumul la decizia școlii pentru consiliere și orientare Eurydice.
- Personal specializat: Activitățile de consiliere sunt desfășurate de profesori consilieri, psihologi școlari sau cadre didactice formate în acest domeniu. Aceste servicii sunt oferite prin Centrele și Cabinetele de Asistență Psihopedagogică (CJRAE/CJAP) Scribd.
- Inițiative recente: Începând cu anul școlar 2023-2024, a fost introdus 'Maria', primul consilier vocațional digital, care oferă elevilor sprijin în orientarea profesională .

Provocări și nevoi identificate
- Acces limitat: Nu toate școlile beneficiază de prezența unui consilier vocațional sau psiholog școlar, ceea ce afectează uniformitatea serviciilor oferite elevilor.
- Lipsa standardizării: Există o varietate de practici și metode utilizate în consiliere, fără o standardizare clară la nivel național.
- Necesitatea formării continue: Consilierii au nevoie de formare profesională continuă pentru a răspunde eficient nevoilor elevilor și cerințelor pieței muncii în schimbare

Direcții de dezvoltare
extinderea rețelei de consilieri: Angajarea unui număr mai mare de consilieri vocaționali și psihologi școlari pentru a acoperi toate unitățile de învățământ.

Integrarea tehnologiei: Dezvoltarea și implementarea unor platforme digitale care să faciliteze accesul elevilor la servicii de consiliere.
- Colaborare interinstituțională: Parteneriate între școli, instituții de învățământ superior, organizații non-guvernamentale și sectorul privat pentru a oferi elevilor oportunități de orientare și practică profesională.

Deși s-au înregistrat progrese, există în continuare provocări:
- Disparități regionale: În unele județe, un consilier școlar trebuie să se ocupe de peste 3.000 de elevi, ceea ce depășește cu mult media națională.
- Lipsa de conștientizare: Mulți elevi nu sunt conștienți de existența sau rolul consilierilor școlari în școlile lor.

Aceste statistici evidențiază importanța continuării eforturilor pentru îmbunătățirea serviciilor de consiliere școlară în România, asigurând astfel sprijinul necesar pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor.

Ministerul Educației și-a propus ca până în 2027 să ajungă la 10.000 de consilieri școlari în sistemul de învățământ preuniversitar, pentru a asigura o acoperire adecvată și servicii de calitate pentru toți elevii .

În prezent, deși s-au făcut progrese în creșterea numărului de consilieri școlari, raportul elevi-consilier rămâne peste standardele legale, indicând necesitatea continuării eforturilor pentru a atinge obiectivele propuse.
Diferența dintre consilierul școlar și consilierul vocațional ține de domeniul de intervenție, obiectivele activității și tipul de sprijin oferit elevilor:

Consilierul școlar (psihologul școlii)
Rol generalist, centrat pe dezvoltarea personală și psihosocială
- Este de regulă psiholog cu formare în consiliere educațională.
- Lucrează în cabinete de consiliere psihopedagogică din școli sau centre CJRAE (Centre Județene de Resurse și Asistență Educațională).

- Activitățile sale includ:
- Sprijin pentru gestionarea emoțiilor, anxietății, bullyingului
- Mediere între elevi, profesori și părinți
- Sprijin pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (CES)
- Prevenirea abandonului școlar
- Orientare vocațională (parțial, ca o componentă secundară)

Consilierul vocațional (de carieră)
- Rol specializat, centrat pe alegerea unei cariere potrivite
- Poate avea formare în psihologie, sociologie, pedagogie sau resurse umane.
- Este specializat în orientare în carieră și poate activa:
- În școli (mai rar, ca parte din echipa de consiliere)
- În centre private de consiliere vocațională sau ONG-uri
- În proiecte educaționale sau europene
- Activitățile sale includ:
- Teste de aptitudini, interese și valori profesionale
- Elaborarea unui plan de carieră personalizat
- Consilierea elevilor în alegerea liceului/facultății/meseriei
- Sprijin în redactarea CV-ului, simularea interviurilor

Aspect Consilier școlar Consilier vocațional
Obiectiv Sprijin emoțional și
social Orientare în carieră
Public-țintă Toți elevii Elevii interesați de viitorul profesional
Instrumente Consiliere psihopedagogică Teste vocaționale, planuri de carieră

Formare Psihologie educațională Psihologie, HR, coaching

Desigur! Un consilier vocațional folosește o combinație de teste psihologice, instrumente de autoevaluare și activități ghidate pentru a sprijini elevii în descoperirea propriilor aptitudini și în alegerea unei cariere potrivite. Iată cele mai comune metode:

Teste și instrumente utilizate în consilierea vocațională
1. Teste de interese vocaționale
- Testul Holland (RIASEC) - împarte interesele în 6 tipuri:
- Realist, Investigativ, Artistic, Social, Întreprinzător, Convențional
- Ajută la identificarea compatibilității cu anumite domenii de activitate