Un număr de 100 de însemne tricolore au fost oferite miercuri militarilor de la Brigada de Vânători de Munte "General Virgil Bădulescu" din Miercurea Ciuc, care pleacă în teatrele de operaţii, în cadrul unui proiect intitulat "România 100 - Respect Armatei Române!", derulat de Asociaţia pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog (ASCA) Harghita, în parteneriat cu mai multe instituţii şi asociaţii, cu prilejul Centenarului Marii Uniri.

Preşedinta ASCA Harghita, Adriana Teslovan, a afirmat miercuri, că toţi cei care s-au implicat în derularea proiectului doresc să-şi exprime respectul faţă de Armata României şi să aducă un omagiu eroilor neamului.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES

"Dorim astfel, în Anul Centenar, să ne exprimăm respectul pentru Armata Română care ne reprezintă cu demnitate în teatrele de operaţii şi să aducem un omagiu eroilor neamului care s-au jertfit pentru întregirea ţării, pentru a nu-i lăsa să se topească în uitare", a precizat Adriana Teslovan.

Ea a explicat, la evenimentul de închidere a proiectului, că însemnele au fost cusute de membrele grupului Şezătoare la Miercurea Ciuc, care în fiecare an se implică în activităţi de păstrare a identităţii naţionale.

Coordonatoarea grupului Şezătoarea la Miercurea Ciuc, Alexandra Ţifrea a mărturisit că ideea proiectului a pornit de la o poveste spusă de colonelul în rezervă Ştefan Teslovan, care a aflat de la bunica sa că soldaţii români purtau pe sub tunica militară o cămaşă naţională, pentru a fi recunoscuţi, în acest fel, dacă îşi pierdeau viaţa pe câmpurile de luptă. Alexandra Ţifrea a subliniat că acele cămăşi nu erau doar simple obiecte de îmbrăcămite, ci reprezentau şi un scut, pentru că erau cusute în semnul crucii de mamele, soţiile, iubitele sau surorile celor care purtau aceste cămăşi.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES

Pornind de la această idee, iniţiatorii proiectului s-au gândit să le ofere militarilor români care pleacă în teatrele de operaţii "o părticică din România", care să le fie aproape de suflet.

"Pentru că suntem în An Centenar am cusut 100 de însemne care să plece cu primii militari din Miercurea Ciuc care vor avea misiuni în teatrele de operaţii. Ne-am gândit să le oferim un mic însemn tricolor, cusut în roşu, galben şi albastru şi în semnul crucii, ca să fie o părticică dintr-o cămaşă tradiţională, o părticică de România să plece cu ei, din inima României şi, astfel, să fie aproape de casă, să fie aproape de locurile de unde pleacă, dar şi să-i apere acolo unde merg", a afirmat Alexandra Ţifrea. Ea a punctat faptul că micile însemne tricolore pot fi oferite de militarii români şi camarazilor din alte zone ale lumii, pentru a promova România şi spiritul românesc.

Prezent la eveniment, colonelul în rezervă Ştefan Teslovan, de la care a pornit ideea proiectului, şi-a început discursul cu câteva versuri ale unui cântec pe care îl auzea de la bunica sa şi pe care îl cântau militarii români în Primul Război Mondial: "Rău mă doare crucea-n spate/ De puşcă şi de grenade/ Rău mă doare crucea-n şale/ De puşcă şi de oţele".

Sursa foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES

El a vorbit despre bunicul său, care şi-a pierdut viaţa în al Doilea Război Mondial, în timp ce era înrolat în Armata Ungară şi a reamintit "tragedia greu de înţeles" a poporului român, făcând referire la faptul că românii ardeleni au fost nevoiţi să lupte împotriva fraţilor de peste munţi, din cauza graniţelor care-i separau.

"Bunica mea spunea aşa: întotdeauna soldaţii români când plecau pe front, plecau cu câte o cămaşă naţională pe sub hainele de militar, pentru că atunci când mureau pe front, cei care erau din aceeaşi zonă se recunoşteau după cămaşa naţională. Acesta era unul dintre indicatorii folosiţi pentru identificarea celor căzuţi în luptă. Conflagraţiile şi războaiele niciodată nu vor toaleta morţii, câteodată nu rămâne dintr-un om aproape nimic şi atunci îl identifica după însemnele cusute pe cămaşa morţii, cum se spunea", a spus Ştefan Teslovan.

El le-a transmis cadrelor didactice prezente la eveniment să le sădească copiilor dragostea de ţară, iar pe militarii care pleacă în teatrele de operaţii i-a îndemnat să şi iubească şi să îşi respecte ţara.

"Dumneavoastră, doamnelor profesoare, vă revine o sarcină foarte grea: să sădiţi în sufletul copiilor dragostea faţă de ţară, dragostea pentru cei ce nu mai sunt, să faceţi în aşa fel încât istoria să nu fie doar o simplă înşiruire de date, să-i faceţi să simtă. Iar vouă, dragi camarazi care vă duceţi în teatrele de operaţii să duceţi cu voi, lângă sufletul vostru, o mică părticică din această ţară, să o respectaţi şi să o apăraţi. Vorbele sunt mari, de vorbe multe şi frumoase toată lumea e sătulă, dar faptele sunt grele, numai cel ce duce puşca în spate ştie ce înseamnă", a conchis colonelul în rezervă Ştefan Teslovan.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES

La eveniment a fost prezentă şi Margareta Maier, de la Cercul Militar de Garnizoană din Miercurea Ciuc, care a vorbit despre bunicul său, fost prizonier de război în a doua conflagraţie mondială.

"Bunicul meu a stat şase ani prizonier în Siberia, aici sunt scrisorile pe care le-a scris, aduse de Crucea Roşie. Nu au avut voie să se plângă niciodată, dar eu ştiu ce îngrozitor era în lagăr, pentru că mi-a povestit bunicul. Bunicul nu a avut o cămaşă populară pe el, a avut crucea asta, care l-a păzit. Toate poveştile din copilăria mea a fost despre front. Poveştile mele nu erau Fraţii Grimm, erau poveşti despre front. Prima dată am învăţat să număr în ruseşte şi când eram copil am aflat despre viaţa în lagăr, care era îngrozitoare, am aflat despre faptul că s-a întors acasă pe jos, cu picioarele negre, degerate", le-a povestit Margareta Maier, celor prezenţi.

Ea a prezentat o mică expoziţie cu documentele militare ale bunicului său, cu scrisorile trimise din lagăr şi cu obiectele personale ale acestuia, pe care le-a avut pe front.

La eveniment a fost prezent şi prefectul Harghitei, Jean-Adrian Andrei, care a punctat faptul că acest proiect este cel mai important la care Instituţia Prefectului este parteneră, întrucât aduce în prim plan respectul pe care trebuie să-l avem faţă de Armata României, fără de care nu s-ar fi putut înfăptui actul Marii Uniri.

Sursa foto: (c) Gina Ştefan/AGERPRES

"Dincolo de toate proiectele în care şi noi, Instituţia Prefectului suntem parteneri, acesta este cel mai important proiect de Centenar pentru că aduce în prim plan Armata României şi respectul pe care ar trebui să-l avem pentru Armata României, pentru că actul Unirii nu se putea înfăptui dacă toate luptele de la 1877-1878 şi din Primul Război Mondial nu deschideau calea spre aşa ceva. Acest proiect este important întrucât vorbim faţă de respectul acordat Armatei Române dar vorbim şi de păstrarea şi conservarea identităţii noastre, prin toate aceste simboluri cusute cu trudă", a spus prefectul Jean-Adrian Andrei.

Comandantul Batalionului 24 Vânători de Munte, locotenent colonel Oliver Cârceanu, care a primit însemnele cusute în culorile drapelului naţional, a precizat că acestea vor fi oferite tuturor militarilor care pleacă în misiuni externe şi a punctat faptul că tricolorul se află permanent în sufletul lor.

"Tricolorul este simbolul nostru naţional, alături de imnul naţional este ceea ce ne uneşte, care face parte din familia noastră, din dorul nostru naţional. Întotdeauna îl am cu mine, chiar şi pe tricoul de sport, iar copiii mei au văzut tot timpul drapelul României în spatele meu, atunci când comunicam pe Internet, când eram în misiuni externe", a spus lt. col. Oliver Cârceanu.

Proiectul Asociaţiei pentru Siguranţă Comunitară şi Antidrog Harghita se derulează în parteneriat cu grupul "Şezătoare la Miercurea Ciuc", Instituţia Prefectului şi Brigada de Vânători de Munte "General Virgil Bădulescu" din Miercurea Ciuc, fiind cofinanţat de Consiliul Judeţean Harghita. AGERPRES (A-AS-autor: Gina Ştefan, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)