Nimeni nu auzise încă de coronavirus, iar inteligența artificială interesa doar câțiva specialiști excentrici în tehnologie în 2018, când actualul președinte ucrainean Volodimir Zelenski, activista suedeză Greta Thunberg și tenismanul spaniol Carlos Alcaraz erau încă niște iluștri necunoscuți pentru aproape toate ființele umane. Lumea părea mai puțin haotică, iar negocierile pentru Brexit reprezentau cel mai mare puzzle al Uniunii Europene, moment în care, în luna septembrie a acelui an, președintele de atunci al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a sugerat să se pună capăt schimbării orei de două ori pe an, scrie sâmbătă EFE într-un comentariu.

'Trebuie să se termine. Statele membre ar trebui să decidă singure dacă cetățenii lor trăiesc după ora de vară sau după cea de iarnă', a declarat cu acea ocazie Jean-Claude Juncker în cadrul dezbaterii anuale a Parlamentului European privind Starea Uniunii.

De atunci, Pământul s-a învârtit în jurul Soarelui de șase ori și jumătate, iar lumea a suferit o răsturnare geopolitică și tehnologică. Dar discuția despre schimbarea orei în UE abia dacă a avansat, iar în noaptea de sâmbătă spre duminică, din nou, aproape 450 de milioane de europeni își vor regla ceasurile.

În ce stadiu se află dezbaterea?

În 2017, Finlanda a promovat ideea stabilirii unei ore unice pe tot parcursul anului în Uniunea Europeană, eliminând Directiva Europeană care din 2001 reglementa și armoniza schimbarea bianuală de oră în rândul Celor 27.

Comisia Europeană a lansat o consultare publică în 2018, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri, iar rezultatul a fost copleșitor: 84% dintre respondenți doreau să se pună capăt schimbării orei.

Executivul european a îmbrățișat ideea, iar Parlamentul European a votat în 2019 pentru abolirea schimbării orei începând cu 2021. Dar lucrurile s-au blocat în acest punct. Directiva este blocată în Consiliu, instituția care reprezintă statele membre ale UE.

Schimbarea necesită o majoritate calificată, adică sprijinul a cel puțin 15 din cele 27 de țări, reprezentând cel puțin 65% din populația UE. Doar după ce poziția Consiliului este clară pot fi inițiate negocieri definitive cu Parlamentul European.

Unele țări, precum Spania și Franța, s-au declarat dispuse să o studieze; altele nu au comentat, iar unele, precum Grecia, Cipru și Portugalia, sunt reticente.

Lipsa de consens între capitale și diversele urgențe apărute din 2018 încoace au îngropat dosarul și nu pare că cineva are mare interes să-l scoată de la naftalină, au declarat pentru EFE surse diplomatice.

De ce se schimbă ora?

Este o practică care datează din Primul Război Mondial care urmărește să se beneficieze cât mai mult de lumina naturală a Soarelui și reducerea folosirii luminii artificiale, pentru a scădea consumul de energie electrică. Dar este îndoielnic că o astfel de măsură duce cu adevărat la economii semnificative, fiind identificate totodată efecte negative asupra sănătății umane.

În Spania, sistemul a fost introdus în 1918 și a fost aplicat permanent din 1974, în urma crizei petrolului. Un sondaj al Centrului de Investigații Sociologice (CIS) din 2023 arată că 67% dintre spanioli sunt în favoarea abolirii schimbării de oră și că majoritatea doresc orarul de vară (66%).

O treime din țările lumii respectă orarul de vară, majoritatea în Europa. Azerbaidjan, Iran, Iordania, Namibia, Rusia, Turcia și Uruguay l-au abolit în ultimii ani, în timp ce Egiptul l-a eliminat în 2011 și l-a reintrodus în 2014. În America Latină, Chile, Cuba, Paraguay și unele zone de graniță ale Mexicului au introdus orarul de vară pentru a se alinia cu Statele Unite, în timp ce Bolivia și Panama nu l-au implementat niciodată, iar Argentina și Brazilia nu l-au abolit niciodată.

În Ecuador, președintele Sixto Duran Ballen a decretat în vara anului 1992 că toate activitățile vor începe cu o oră mai devreme pentru a economisi energie în timpul unei secete severe care a compromis producerea de energie hidroelectrică. Acest demers a fost poreclit 'ora lui Sixto'.

Ceva similar s-a întâmplat între 1992 și 1993 în Columbia, în timpul președinției lui Cesar Gaviria, care a dat naștere efemerei 'ore Gaviria'.

Viitorul orei europene

Decizia în UE este paralizată, dar dezbaterea nu a murit. În octombrie anul trecut, 67 de europarlamentari au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care o îndemnau să desființeze sistemul.

'Studiile au arătat că ora de vară poate afecta negativ tiparele de somn, poate crește riscul de atacuri de cord și accident vascular cerebral și poate duce la o creștere a accidentelor de circulație', se spunea în scrisoare, care punea sub semnul întrebării 'beneficiile energetice' ale sistemului.

Forța motrice din spatele scrisorii - care a fost semnată de populari, social-democrați, reformiști, naționaliști, liberali și ecologiști - a fost europarlamentarul irlandez Sean Kelly.

Veteranul creștin-democrat, căruia i-au mai rămas patru ani de mandat parlamentar, și-a stabilit ca obiectiv 'să repună chestiunea pe agenda politică' a Uniunii Europene.

Dar, până atunci, în noaptea de sâmbătă, 29 martie, spre duminică, 30 martie, europenii vor trebui să-și regleze din nou ceasurile, conchide EFE. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)