Autoritățile columbiene au anunțat luni arestarea a peste 200 de membri ai Clan del Golfo, cel mai mare cartel al drogurilor din țară pe care Bogota îl acuză de uciderea unor membri ai forțelor de ordine, relatează AFP.

La sfârșitul lui aprilie, președintele Gustavo Petro a denunțat o strategie de 'asasinate sistematice' care au vizat membri ai forțelor de ordine, într-o țară care se confruntă cu cea mai mare escaladare a violențelor din ultimul deceniu.

Șeful statului a acuzat Clan del Golfo că a instituit un 'plan pistol', după modelul celui al baronului drogurilor Pablo Escobar din anii 1990, care constă în efectuarea de plăți pentru fiecare agent în uniformă asasinat în cadrul războiului său deschis împotriva statului.

În cadrul unui răspuns 'coordonat' al autorităților, '217 indivizi din acest grup armat organizat au fost capturați' de la 15 aprilie, a anunțat în cadrul unei conferințe de presă amiralul Francisco Cubides, aflat în fruntea forțelor armate.

Cincisprezece narcotraficanți au fost împușcați mortal de forțele de ordine și 6,8 tone de stupefiante, circa o sută de arme de foc și peste 15.000 de elemente de muniție au fost confiscate, a precizat el.

Ofensiva Clan de Golfo, format din cenușa fostelor miliții de extremă de dreapta demobilizate în anii 2000, a ucis 16 polițiști și șapte militari, potrivit Ministerului Apărării columbian.

'Ei au instituit o primă de 10 până la 15 milioane' de pesos columbieni (între 2.300 și 3.500 de dolari) 'pentru anumiți polițiști morți', a afirmat ministrul de interne columbian Armando Benedetti, în cadrul unei reuniuni săptămânale a guvernului.

Amiralul Cubides vede în această ofensivă un 'răspuns disperat al acestor grupuri armate la loviturile decisive pe care forțele militare și poliția le-au dat recent' în mai multe departamente din nordul și vestul Columbiei.

Considerat cel mai mare cartel al țării și primul producător mondial de cocaină, Clan del Golfo se intitulează 'Armata Gaitanistă a Columbiei' (AGC) și insistă să fie tratată ca o organizație politică și nu un cartel. El are peste 7.500 de membri.

Primul președinte de stânga al țării, Gustavo Petro a fost ales în 2022 cu o promisiune de 'pace totală' și o strategie care încerca să dezamorseze prin dialog cu mai mult grupuri - luptători de gherilă, paramilitari, narcotraficanți - un conflict armat vechi de șase decenii.

Însă cu un an înainte de sfârșitul mandatului său, guvernul pe care îl conduce nu mai poartă discuții decât cu două dintre cele cinci grupări disidente din fosta gherilă Forțele armate revoluționare din Columbia (FARC), organizație care a semnat un acord de pace în 2016, și cu un mic front din Armata de eliberare națională (ELN).

Guvernul nu a reușit să finalizeze negocierile cu organizațiile cele mai puternice, respectiv cartelul drogurilor Clan del Golfo, cea mai mare parte a ELN și Statul Major Central, principala grupare disidentă provenită din FARC. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Ștefan, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruştei)