Nave scufundate, sclavi care au murit în timpul comerțului transatlantic sau legătura 'spirituală' a insulelor din Pacific: oceanele găzduiesc un patrimoniu cultural care trebuie protejat de mineritul subacvatic la fel ca și ecosistemele, susțin ONG-uri și popoare autohtone, relatează AFP.

'Strămoșii noștri au călătorit pe ocean timp de milenii, transmițând informațiile din generație în generație', a afirmat Hinano Murphy, de la asociația polineziană Tetiaroa Society.

'Suntem copiii oamenilor Oceanului' și 'trebuie să protejăm această moștenire' prin 'adoptarea principiului potrivit căruia adâncurile mării sunt un loc sacru, matricea vieții', a insistat ea.

În cadrul sesiunii în curs a Autorității internaționale a adâncurilor mării (AIFM), în Jamaica, reprezentanții popoarelor autohtone au cerut ca moștenirea lor culturală și legătura spirituală cu oceanele să fie recunoscute în codul minier, care ar trebui să stabilească reguli pentru exploatarea adâncurilor mării în apele internaționale.

Cercetătorii și apărătorii oceanelor insistă de multă vreme asupra amenințărilor pe care această viitoare exploatare industrială le prezintă pentru ecosistemele marine.

Dar 'patrimoniul cultural subacvatic este memoria vie a generațiilor care ne-au precedat, protecția sa trebuie să fie o prioritate egală cu protecția biodiversității marine', a susținut în cadrul dezbaterilor Salim Lahsini, reprezentantul Marocului, vorbind în numele țărilor africane.

Actualul proiect de text, încă foarte disputat, prevede o protecție a 'patrimoniului cultural subacvatic'.

Prin urmare, companiile operatoare ar trebui să notifice AIFM în caz de descoperire de rămășițe umane, obiecte sau situri arheologice. O descoperire care, în funcție de rezultatul negocierilor, ar putea duce la o suspendare a activităților.

Dar nu există un consens asupra modalităților și definițiilor. 'Definirea patrimoniului cultural numai prin epave mi se pare foarte tristă', a declarat pentru AFP April Nishimura, o reprezentantă a unui clan Gitxsan în Canada, subliniind legătura poporului ei cu marea prin somonii din râuri.

În acest spirit, un grup de state condus de Micronezia a propus să se precizeze că această moșternire include atât patrimoniul material (rămășițe umane, artefacte, epave ale vor nave și încărcătura acestora...), cât și patrimoniul 'imaterial', precum cunoștințele legate de navigația tradițională sau practicile spirituale legate de apă.

În Atlantic se află nave scufundate și avioane doborâte în timpul celor două Războaie Mondiale, precum și urmele de secole ale comerțului cu sclavi între Africa și America.

'Multe nave care transportau sclavi s-au scufundat în timpul traversării. Și mulți sclavi care mureau în timpul călătoriei erau aruncați în mare', a afirmat, de asemenea, Lucas Lixinski, profesor la Universitatea New South Wales din Sydney.

Este 'o istorie importantă a patrimoniului submarin și a legăturilor noastre actuale cu acesta', a explicat el.

Dacă oprirea extracției în cazul descoperirii unei epave pare destul de simplă în principiu, protejarea aspectelor 'imateriale' ale acestui patrimoniu este mai complexă.

Codul minier ar putea 'crea o listă de evaluare' în avans, a afirmat profesorul. În special, întrebând comunitățile vizate și antropologii dacă activitatea într-o anumită zonă ar putea 'perturba conexiunile culturale într-un mod prea invaziv, distructiv', a precizat el.

Grupul de lucru condus de Micronezia recomandă înființarea unui comitet de specialitate - format în special din reprezentanți ai popoarelor autohtone - responsabil de asistența Consiliului AIFM în decizia sa privind un plan de exploatare.

În ceea ce privește protecția patrimoniului material, soluții există, asigură Charlotte Jarvis, arheolog maritim și reprezentantă a ONG-ului The Ocean Foundation.

'Suntem pregătiți să identificăm o epavă în date privind adâncurile mării (...) și să acționăm pornind de la aceste date', de exemplu pentru a crea o 'zonă tampon', a explicat ea.

Înainte de a-i contrazice pe cei care ar putea crede că nu există vestigii de explorat atât de departe sub mări. 'Gândiți-vă doar la cea mai cunoscută epavă din lume, a Titanicului', scufundat la o adâncime de 3.800 de metri, a conchis ea.AGERPRES/(AS - redactor: Violeta Gheorghe, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: International Seabed Authority/Facebook