A murit actorul Alexandru Arşinel
Actorul Alexandru Arşinel a murit joi la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, au declarat, pentru AGERPRES, surse medicale.
Alexandru Arşinel se afla internat la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti din 15 septembrie pentru tratarea unor leziuni cauzate de repaosul prelungit la pat.
"Având în vedere istoricul medical şi pentru a-l avea sub o supraveghere mai atentă, s-a hotărât, ulterior, transferarea dumnealui în secţia de ATI", informa, pe 20 septembrie, unitatea medicală.
Actorul a mai fost internat şi luna trecută, la Institutul Clinic Fundeni.
* Alexandru Arşinel s-a născut la 4 iunie 1939 în localitatea Dolhasca, judeţul Suceava, potrivit www.teatrultanase.ro.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti în 1962, avându-i colegi de promoţie pe Constantin Diplan, Camelia Zorlescu, Ion Andrei, Harry Baranga şi Harry Zomenov.
A fost repartizat împreună cu majoritatea colegilor săi la Teatrul de Stat din Târgu Mureş, unde a înfiinţat secţia română a acestui teatru. Aici l-a interpretat pe Kuklin în spectacolul ''Oceanul'' de Al. Steiu, în regia lui Cristina Munteanu, a fost Maiorul în ''Jocul de-a vacanţa'' de Mihail Sebastian, în regia lui Mihai Paxino, Fabian în ''A 12-a noapte'' de William Shakespeare, în regia lui Eugen Mercus şi Titta Nane în piesa ''Gâlcevile din Chioggia'' de Carlo Goldoni, în regia semnată de Mihai Reicu.
Foto: (c) ADRIAN OLTEAN/Arhiva Istorică AGERPRES
La Teatrul Naţional din Bucureşti a putut fi văzut interpretând rolul lui Prisâpkim în spectacolul ''Ploşniţa'' de V. Maiacovski.
A jucat, începând din 1967, zeci de roluri în spectacole cu mii de reprezentaţii atât la Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase'' din Bucureşti cât şi la Grădina Boema: musicalul ''Groapa'' de Eugen Barbu şi Radu Şerban, musicalul ''Doctore sunt al dumneavoastră'', de Aurel Storin şi Vasile Vasilache jr., spectacolul ''Revista cu paiaţe'' de Mihai Maximilian, muzica V. Veselovski, ''Deschis pentru renovare'' de Alexandru Mirodan, ''Se caută o vedetă'' de Aurel Felea şi Sandi Rudeanu, ''Vino să ne vezi diseară'' de Petre Bărbulescu, ''Nicuţă . . . la Tănase'' de Nicuţă Tănase şi Marin Traian, ''Aventurile unei umbrele'' de Nell Cobar, ''Uite că nu tac'' de Petre Bărbulescu, ''Savoy, Savoy'' de Eugen Rotaru şi Marius Ţeicu, ''Sonatul lunii'' de Saşa Georgescu şi Puiu Călinescu, ''Un băiat de zahăr... ars'' de Harry Negrin şi Puiu Călinescu, ''Bimbirică'' comedie muzicală de Aurel Storin, ''Scandal la Boema'', ''Nevestele vesele din Boema'', ''Boema, slăbiciunea mea'', ''Boema, bucuria mea'', ''Artiştii şi Boema'', ''Stela, stelele şi Boema'', ''Bună seara, Boema'', ''Carre de aşi'', ''Hohote în Paradis'', ''1001 de glume'' de Mihai Maximilian şi V.Veselovski, ''Ah, femeile'' de Mihai Maximilian, ''Nimic despre papagali'', ''Ok, Melody'', ''Comedie pe Titanic'', ''Piei, drace!'', ''Vivat Revista!'', ''Hohote în Herăstrău''. De asemenea, a avut numeroase apariţii în emisiuni de divertisment la radio, dar şi la televiziune, şi a făcut numeroase turnee în străinătate.
Foto: (c) LIVIU ŞOVA/AGERPRES FOTO
Împreună cu actriţa Stela Popescu (1935-2017), Alexandru Arşinel a format, începând din 1978, un cuplu artistic celebru atât în ţară, cât şi peste hotare, fiind vedetele incontestabile ale teatrului de revistă. În stagiunea 2008-2009, spectacolul "Aplauze, aplauze" a marcat împlinirea a 30 de ani de activitate a cuplului Stela Popescu - Alexandru Arşinel. Totodată, pentru activitatea lor, cei doi mari actori au fost răsplătiţi, în 2002, cu Premiul special al UNITER pentru teatrul de revistă.
Actorul a înregistrat zeci de piese pentru Teatrul Naţional Radiofonic, dintre care amintim: ''Cercul'' de Mircea Radu Iacoban, ''O noapte furtunoasă'' de I. L. Caragiale, ''Sărmanul Dionis'' de Mihai Eminescu (regia Paul Stratilat), comediile muzicale ''Franţuzitele'' de Magda Duţu şi ''Un poet romantic'' de Matei Milo, ''Cine-ajunge sus la fix'' de Dumitru Solomon, ''Căsătorie cu de-a sila'' de Moliere, ''Praznicul ciubotarului'' de Thomas Dekker, "Femeile care ucid bărbaţii" de Michal Tonecki, ''Adunarea femeilor'' de Aristofan sau ''Aventurile Baronului Münchausen'' de Gottfried August Bürger, ''Romeo şi Julieta nu mor niciodată'' de D.D. Pătrăşcanu, ''Pe urmele dosarului albastru'' de R. Negoiţă, regia Titel Constantinescu, ''Drumul Victoriei'' de G. Sacadat, N. Smirnov, regia Dan Puican, ''Gâlcevile din Chioggia'' de Carlo Goldoni, regia Mihai Raicu.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
A lansat albumele muzicale ''Cântece de Crăciun'', ''Evergreen'', ''Ce faci astă seară tu?'', ''Ole'', ''Parfum de romanţă'', ''La mulţi ani viaţă!'', ''Momente Vesele cu Arşinel'' şi ''Momente Vesele cu Stela şi Arşinel'' dar şi volumul autobiografic ''Alexandru Arşinel. De la Dolhasca pe Calea Victoriei'' (2012).
Alexandru Arşinel a jucat şi într-o serie de filme pentru micul şi marele ecran: "Ana şi hoţul" (1981), ''Ca-n filme'' (1983), ''Anotimpul iubirii'' (1985), ''Vară sentimentală'' (1986), ''Colierul de turcoaze'' (1986), ''În fiecare zi mi-e dor de tine'' (1988), ''Flăcăul cu o singură bretea'' (1990), ''Miss Litoral'' (1990), ''A doua cădere a Constantinopolului'' (1993), ''Paradisul în direct'' (1994), ''Sexy Harem Ada-Kaleh'' (2001), ''Cuscrele'' (serial TV, 2005), ''Războiul Sexelor'' (serial TV, 2007-2008), ''Regina'' (serial TV, 2009), ''Toată lumea din familia noastră'' (2012), ''O seară la Revistă'' (serial TV, 2013), ''Fetele lu' dom' Profesor'' (serial TV, 2014), potrivit www.cinemagia.ro.
Foto: (c) SORIN LUPSA/AGERPRES FOTO
A fost actor de voce în filmul de animaţie ''Uimitoarele aventuri ale muşchetarilor'' (1987, scenariul şi regia Victor Antonescu) alături de Dem Rădulescu, Anda Călugăreanu, Mariana Mihuţ, Rodica Tapalagă, Virgil Ogăşanu, Mihai Mălaimare, Valeria Ogăşanu, Brânduşa Zaiţa Silvestru, dar şi în producţiile mai recente ''Cartea Junglei'' şi ''Cartea Junglei 2'', ''Maşini'' şi ''Maşini 2'', ''Robin Hood'' şi ''Ratatouille'', potrivit www.teatrultanase.ro.
De-a lungul anilor i-au fost decernate o serie de distincţii, premii şi titluri, între care: Premiul special al UNITER pentru Teatrul de Revistă (2002), Ordinul ''Meritul Cultural'' în grad de Comandor (2004), Premiul pentru spectacolele de musical, acordat la Gala Premiilor revistei ''Actualitatea Muzicală'' a UCMR (2008), Premiul de Excelenţă la Gala Premiilor ''Confidenţial'' pentru Management şi pentru întreaga carieră artistică (2009 şi 2010), Medalia de Onoare a Federaţiei Comunităţii Evreieşti din România (2010), Premiul pentru întreaga carieră la Gala de Excelenţă a Zilelor cetăţii Târgovişte 2010, cetăţean de onoare al judeţului Suceava (2010), Premiul de Excelenţă la Gala Superlativelor VIP (2011), Premiul Special şi Diploma de Onoare oferite de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional cu ocazia aniversării a 50 de ani de carieră (2012), Premiul Special ''Ambasadorul Teatrului Românesc'' la Gala Premiilor VIP pentru management de succes şi pentru activitatea desfăşurată la Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase'' (2013), titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiul Bucureşti ''în semn de respect pentru contribuţia adusă în dezvoltarea şi promovarea teatrului românesc, pentru întreaga activitate în slujba Teatrului de Revistă bucureştean'' (ianuarie 2018).
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
La 30 mai 2015, actorul Alexandru Arşinel a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor, în semn de preţuire pentru întreaga activitate în domeniul teatrului şi filmului. În martie 2019, a fost premiat, alături de zeci de nume mari ale cinematografiei autohtone, cu Diploma Centenar ''100 de ani de la Marea Unire - 100 de ani de film de centenar'' la gala Uniunii Autorilor şi Realizatorilor de Film din Romania. De asemenea, la 23 mai 2019 a primit din partea Prefecturii Suceava o diplomă de excelenţă "în semn de consideraţie pentru cariera artistică de excepţie dăruită scenei româneşti şi înţelegerii între oameni".
La 6 iunie 2019, cu ocazia împlinirii a 80 de ani, artistul a fost sărbătorit la Teatrul de Revistă ''Constantin Tănase'' din Bucureşti prin spectacolul aniversar ''Alexandru Arşinel 80 de ani de viaţă şi 60 de ani de carieră''.
Actorul Alexandru Arşinel a fost director al Teatrului de revistă ''Constantin Tănase'' din Bucureşti între 1998-2018 şi director adjunct al teatrului. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Popescu, Documentare; editor: Florin Marin, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
Romfilatelia: Cortina a căzut... Maestrul Arşinel a tăcut
Teatrul 'Constantin Tănase': Alexandru Arşinel - actor emblematic al Revistei româneşti
Mirela Vaida, mesaj la moartea lui Alexandru Arşinel: Cu tine a murit o epocă
Adrian Enache, la moartea lui Alexandru Arşinel: Drum lin printre stele, nea Sandu!
Ciolacu: Teatrul şi filmul românesc sunt de astăzi mai sărace fără maestrul Alexandru Arşinel
Regizorul Constantin Vaeni: Alexandru Arşinel - izvor nesecat de bucurie, umor şi voie bună
Ministerul Culturii: Alexandru Arşinel a plecat dintre noi; transmitea bucurie cu fiecare apariţie
Actorul Alexandru Arşinel a încetat din viaţă (fişă biografică)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Teatrul Mic: A murit actrița Julieta Szonyi
Teatrul Mic a anunțat vineri decesul actriței Julieta Szonyi, cea care a interpretat-o pe Adnana în serialul de televiziune 'Toate pânzele sus'. Julieta Szonyi s-a născut pe 13 mai 1949, la Timișoara. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'Ion Luca Caragiale' la București și a interpretat numeroa
Mitropolitul Irineu al Olteniei: Mântuitorul, Înviind din morți, ne-a dat bucuria nesfârșită a iubirii Lui
IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, subliniază, în scrisoarea pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului, că Mântuitorul Hristos, Înviind din morți, a dat credincioșilor bucuria nesfârșită a iubirii Lui, dacă vor crede și vor nădăjdui în El. 'Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a Bisericii noastre, izvoru
Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc
Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori
Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare
Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici
REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki
Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#
Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței
Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie
Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi
Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală
Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea
Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja
Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M
Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică
Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.
CNA: 12 eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok și Facebook
Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 12 - 17 aprilie, 12 ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online publicate pe platformele TikTok (7), Facebook (3), X (2). 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutu
REPORTAJ/Neamț: Casa Memorială 'Calistrat Hogaș', locul de unde chipul scriitorul încă scrutează munții Neamțului
În inima municipiului Piatra-Neamț, pe strada care îi poartă numele și la câțiva pași de liceul care îi cinstește memoria, un chip cioplit în piatră încă mai scrutează munții din fața cerdacului casei, așa cum o făcea în urmă cu aproape 150 ani.
Scrisoarea Pastorală a episcopului de Cluj-Gherla, Claudiu
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe, dragilor credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu. Har, pace și binecuvântare de la Domnul nostru Isus Cristos! Iubiți credincioși, Am străbătut timpul Postului Mare pregătindu-ne prin rugăciu
Scrisoarea Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului a Cardinalui Lucian
Scrisoare Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului 2025 Cardinal LUCIAN prin harul și mila Bunului Dumnezeu, Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în deplină comuniune de credință cu Sfântul Scaun Apos
Scrisoarea Pastorală a Arhiepiscopului Mitropolit de București, Aurel Percă
ÎPS Aurel Percă: Scrisoare Pastorală pentru Solemnitatea Învierii Domnului 2025 Cristos a înviat, a înviat cu adevărat! 'Pace vouă!' Iubiți frați și surori în Cristos! Dragă comunitate diecezană, Cu inima plină de bucurie și recunoștință doresc să vă transmit fiecăruia dintre dumneavoas