Ministrul Tătaru: Managerul Florin Filip, care a demisionat de la conducerea SJU Suceava, era depăşit de situaţie
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat joi seara că managerul interimar Florin Filip, care a demisionat în cursul zilei de la conducerea SJU Suceava pentru a fi înlocuit cu colonelul Daniel Ionuţ Derioiu, era depăşit de situaţia creată în unitatea spitalicească din cauza numărului mare de cazuri de pacienţi şi cadre medicale infectate cu COVID-19.
Ministrul Tătaru a subliniat, într-un interviu la postul Digi 24, că a aşteptat de la Florin Filip, numit în urmă cu o săptămână în locul fostului manager suspendat, Vasile Rîmbu, să aducă nişte schimbări, care însă nu au apărut, iar în această situaţie nu se mai putea pierde timp.
"Ştiam de acum o săptămână ce este la Suceava: o serie de nereguli, atât manageriale, cât şi din partea corpului medical, cât şi din partea DSP-ului de atunci, care nu a făcut nicio anchetă, medici care n-au respectat nici izolarea, nici internarea pentru cei pozitivi; pacienţi, la fel, care n-au respectat izolarea... A fost o transmitere continuă, accelerată, care în acest moment este la fel de accelerată. Am adus atunci medici de la Iaşi, am refăcut Unitatea de Primire Urgenţe, am refăcut parţial Direcţia de Sănătate Publică, pentru a începe nişte anchete, am refăcut nişte circuite şi am repus un manager. Un manager nou, care era din sânul medicilor, cu mai multe recomandări. Trebuia să aducă nişte schimbări; nişte schimbări care nu au apărut şi nu ne permitem să stăm mai mult timp. La o săptămână nu au apărut, ba, din contră, managerul încerca oarecum să ne sugereze că îşi dă demisia din cauza condiţiilor, deşi avea echipamente, deşi avea medicamente, avea materiale sanitare, primite chiar în ultimele zile", a spus Tătaru.
El a adăugat că astfel a trebuit să fie aleasă varianta aducerii managementului militar.
"Am ales atunci varianta de a schimba managementul acelei unităţi sanitare şi, cu sprijinul domnului ministru Ciucă, am adus un management militar. Managerul este de la Spitalul Militar din Braşov, directorul medical de acolo, participant la mai multe teatre de operaţiuni - şeful spitalului ROL 3, când a fost la Cincu acea acţiune NATO -, urmat de încă trei colegi: director medical, şef la resurse, şef la administrativ. Am reevaluat situaţia, am văzut că sunt circuite, dar nu sunt respectate în spital, după cum nu era respectată nici aceea distanţare socială sau izolarea la domiciliu în toată Suceava. În acest moment, ca Minister al Sănătăţii, am recomandat să se refacă tot ce înseamnă management. A fost o predare de management astăzi. Domnul secretar de stat Paul Oprea a rămas acolo, el fiind un general în rezervă - fostul şef al Direcţiei Medicale a Armatei. Va rămâne câte zile, este nevoie pentru a pune pe picioare activitatea medicală din spital, apoi va rămâne echipa managerială, pe toată situaţia de criză", a precizat ministrul Sănătăţii.
Totodată, el s-a declarat nemulţumit de faptul că în Suceava nu este respectată de către oameni regula distanţării sociale.
"Sunt şi oameni pe stradă, n-am văzut lume purtând acea mască sau, dacă era purtată, era incorect. De altfel, am avut astăzi, după acţiunea de la spital, o videoconferinţă cu domnul preşedinte Klaus Iohannis şi cu domnul premier Ludovic Orban, în care autorităţile locale chiar exprimau această atmosferă din Suceava. Rămâne ca în perioada următoare atât autorităţile locale, cât şi recomandările pe care le facem noi de la centru să fie puse în practică şi în municipiul Suceava", a menţionat Nelu Tătaru.
Întrebat cu privire la greşelile făcute de autorităţile locale din Suceava în gestionarea situaţiei, el a răspuns că este mai puţin o responsabilitate a acestora în ceea ce s-a întâmplat.
"Eu ştiu... autorităţi locale mai puţin. Că am văzut că fonduri au dat către acest spital, au încercat să organizeze. Poate în alegerea managerului a fost o greşeală - a primului manager. Propunerea pentru al doilea nu am lăsat-o să funcţioneze prea mult, fiindcă n-am văzut rezultate şi atunci am luat lucrurile din pripă. Dar avem nişte cazuri incorect diagnosticate, un aflux foarte, foarte mare de concetăţeni de-ai noştri care au venit din străinătate, s-au retras acasă. Nu au putut fi controlaţi nici prin anchete, nici prin activitate medicală. Ştiţi ce a urmat - un personal medical infectat în marea lui majoritate, un personal în izolare, în cealaltă parte, şi un suport medical foarte scăzut, prin lipsa de medici şi prin lipsa unor anchete, având în vedere că şi DSP a suferit pierderi, la un moment dat chiar terminându-se tot personalul din DSP; care nu era bolnav era în izolare, care nu era în izolare nu s-a mai prezentat la serviciu. Atunci a fost nevoie să aducem de la Iaşi tot ce înseamnă cadre medicale, iar inclusiv la DSP Suceava să refacem, cu ajutorul doamnei doctor Trifan de la DSP Iaşi, care a realizat începutul activităţii în decurs de o săptămână, urmând ca în următoarea săptămână, cu ajutorul noului management de la spital şi al domnului secretar de stat, să refacem tot ce înseamnă anchete din acest moment", a evidenţiat ministrul Tătaru.
Potrivit acestuia, ce se aşteaptă de la noul management militar este să se asigure că sunt respectate normele şi precauţiile, circuitele din spital, dar şi să facă evaluarea personalului medical disponibil şi să se vadă pe ce se va putea conta ca resursă umană în continuare.
"Ele existau şi înainte (normele şi circuitele - n.red.), dar nu erau puse în practică. Am cerut să se facă o instruire a întregului personal, a tot ce înseamnă prevenţie şi protecţie. Am cerut ca fiecare secţie în parte să-şi facă un recensământ, să-şi vadă personalul - medici, asistente, îngrijitori, infirmiere şi personal auxiliar; care sunt valizi, care sunt pozitivi, care au fost testaţi, care nu au fost testaţi, care au fost într-adevăr contacţi şi trebuie testaţi, reevaluaţi, care au fost în izolare voluntară la domiciliu, cât ţine acea izolare voluntară, când ar trebui să se întoarcă la serviciu. S-a făcut un recensământ; după acest recensământ vedem cu ce mergem înainte. În acest moment avem 324 de pacienţi pozitivaţi, la nivelul celor care sunt internaţi - până la 530 erau astăzi, spre zona prânzului, erau la domiciliu sau internări de zi prin boli neinfecţioase. Am cerut reevaluarea acestor pacienţi, mare parte dintre ei medici, ca să le vedem statusul bolii şi în măsura în care sunt negativi, ei vor putea veni la spital să trateze în continuare. Această dezordine a fost girată de fosta Direcţie a DSP, care la un moment dat a renunţat şi ea să mai continue, precum şi de managementul defectuos - o relaţie proastă cu personalul medical, o relaţie încordată, care a fost şi flacăra, în contextul infecţiei cu coronavirus, care a dus la neînţelegerile din spital. Şi nu le spun dezertări, le spun neparticipare în activitatea medicală", a subliniat Tătaru.
Potrivit acestuia, rezultatele noilor măsuri luate în privinţa Spitalului Judeţean de Urgenţă din Suceava ar trebui să apară după două săptămâni, când ar trebui să se vadă o scădere a numărului celor infectaţi.
"Eu vreau să văd în următoarele două săptămâni o evaluare. Ne gândim că aceia care sunt acum încă au făcut transmitere, îşi vor face efectul într-o săptămână, două. Vreau să văd măsurile luate atât în planul Spitalului Judeţean Suceava, cât şi în comunitate, după discuţiile cu autorităţile locale - să scadă şi ca număr. Dar mă aştept la acest lucru peste două săptămâni. E interesant de observat, fiindcă în două săptămâni se va întoarce acasă şi cealaltă parte a celor din Spania, care pregătesc sărbătorile pascale", a mai spus Nelu Tătaru.
Totodată, el s-a referit şi la situaţia din Arad, unde s-a aflat în vizită miercuri.
"Este o transmitere locală, nu la nivelul Sucevei. Dar dacă nu se iau măsuri, poate ajunge la nivelul Sucevei. Avem o apropiere şi de punctele de trecere de la Nădlac - acolo avem un aflux important, în care cei care intră la un moment dat, acuzând fenomene, sunt duşi la spitalul din Arad. De-asta spun, că afluxul este mai mare la Arad, dar dacă este foarte bine controlat, putem stăpâni şi menţine ritmul pe care îl avem acum", a susţinut ministrul.
În opinia sa, reuşita ţinerii sub control a răspândirii virusului în Arad depinde şi de furnizarea echipamentelor necesare personalului medical, în condiţiile în care lipsa acestora a dus "la lipsa de încredere".
"Va reuşi în momentul în care vor avea şi echipamente - au început să apară echipamente - şi vor face şi testările corespunzătoare, vor avea medicamente şi vor reuşi să redea încrederea personalului medical. Am întâlnit peste tot această lipsă de încredere a personalului medical, dar îi asigur încă o dată că le sunt aproape, iar ceea ce ţine de Ministerul Sănătăţii, atât echipamente, cât şi materiale sanitare, precum şi medicamente, vor avea. Nu vor avea stocurile mari pe care le vor spera, dar vor avea pentru a menţine o activitate medicală", a mai spus ministrul Nelu Tătaru. AGERPRES / (A - autor: Marius Frăţilă, editor: Antonia Niţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi;
* Ministrul Sănătăţii: De săptămâna viitoare vom avea Euthyrox în farmacii
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Prof.univ.dr. Victor Vlad Costan: În rândul bărbaților au crescut semnificativ cazurile de cancer asociate papilomavirusului
Prof.univ.dr. Victor Vlad Costan a declarat pentru AGERPRES că tot mai mulți bărbați tineri ajung să fie operați de cancer provocat de HPV (Human Papillomavirus - papilomavirusul uman), cerând extinderea vaccinării gratuite până la vârsta de 45 de ani. Victor Vlad Costan, șeful Secției de Chirurgie orală și maxilo-facială de
Vicepreședintele CMSR: Cancerul oral, depistat prea târziu în România
Cancerul oral rămâne o problemă insuficient monitorizată în România, iar pacienții ajung frecvent la medic în stadii avansate ale bolii, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Luminița Oancea, vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România. Potrivit sursei citate, mortalitatea este cu 80% mai mare dec&aci
CNAS: Acces simplu și facil la informații detaliate despre programele naționale de sănătate curative
Persoanele care vor să obțină informații detaliate despre programele și subprogramele naționale de sănătate curative, gestionate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), au de vineri la dispoziție un nou instrument informatic. Noua facilitate permite identificarea rapidă a unităților medicale care oferă servicii în cadrul fiecă
INSP: 78.876 de cazuri de infecții respiratorii, raportate în săptămâna 19 - 25 octombrie
Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat vineri că în săptămâna 19 - 25 octombrie au fost raportate 78.876 de cazuri de infecții respiratorii - gripă clinică, IACRS și pneumonii. 'În săptămâna 19 - 25 octombrie au fost raportate 78.876 cazuri de infecții respiratorii (gripă clinică, IACRS și pneumonii), &ic
Mureș: UMFST demarează un proiect de 43 de milioane de lei pentru transformarea digitală a sănătății din România
Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ''George Emil Palade'' (UMFST) din Târgu Mureș începe implementarea proiectului strategic ''REVIVE for Romania'', o inițiativă națională dedicată transformării digitale a sistemului de sănătate românesc, în valoare de 43,2 milioane de lei.
A fost inaugurată noua clădire a Institutului de Pneumoftiziologie ''Marius Nasta'' (GALERIE FOTO)
Noua clădire a Institutului de Pneumoftiziologie ''Marius Nasta'' din București, investiție de 120 de milioane de euro, construită prin PNRR, a fost inaugurată joi în prezența premierului Luca Niculescu, a ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, și a ministrului de Finanțe, Alexandru Nazare. Clădirea are 115 paturi, di
VIDEO Rogobete: Demersurile pentru un nou centru destinat marilor arși în București ar putea începe anul viitor
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat că demersurile pentru construirea unui nou centru destinat pacienților cu arsuri grave în București ar putea începe anul viitor, subliniind necesitatea dezvoltării infrastructurii medicale pentru tratarea pacienților cu arsuri grave. ''Domnule prim-ministru, vreau să vă mu
Rogobete: Tinerii medici, rezidenții și viitorii specialiști trebuie susținuți, nu priviți ca o amenințare
Viitorul chirurgiei pediatrice se construiește prin generațiile de medici care se formează astăzi, iar responsabilitatea profesorilor este să le deschidă drumul, să le transmită experiența și să îi pregătească să devină mai buni decât ei, a transmis joi ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că tinerii medici, rezidenții și viitorii specialiști
Arad: Câte doi copii pe un pat de spital, din cauza numărului mare de hepatite A
Toate paturile pentru copii cu boli infecțioase de la Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad sunt ocupate din cauza numărului mare de cazuri de hepatită A, fiind și cazuri în care stau câte doi copii în același pat. SCJU Arad a informat, joi, printr-un comunicat de presă, că 'hepatita acută de tip A - cunoscută ca 'bo
Noul Spital 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu' de la Balotești, dat în folosință
Noul Spital Clinic de Urgență 'Prof. Dr. Agrippa Ionescu' de la Balotești a fost dat în folosință, în urma unei investiții de 961,4 milioane de lei, finanțată în proporție de 95% din fonduri europene nerambursabile, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proiectul a vizat construirea unui corp nou de
Ministerul Sănătății pregătește un proiect de circa 180 de milioane de lei pentru prevenirea și tratarea adicțiilor
Ministerul Sănătății pregătește un proiect național în valoare de aproximativ 180 de milioane de lei, finanțat din fonduri europene nerambursabile, care vizează prevenirea adicțiilor, tratarea dependențelor și recuperarea persoanelor afectate, a anunțat, miercuri, ministrul Alexandru Rogobete. 'Dependența nu se învinge doar pri
Societatea Română de Dermatologie estimează că aproximativ 400.000 de persoane trăiesc cu psoriazis
Societatea Română de Dermatologie (SRD) atrage atenția asupra efectelor psoriazisului, care pot depăși manifestările vizibile ale bolii și pot afecta articulațiile, sănătatea emoțională, relațiile sociale și calitatea vieții. Cu ocazia Zilei Mondiale a Psoriazisului, marcată anual pe 29 octombrie, organizația subliniază importanța diagnosticului precoce, a trat
(P) Acarienii și alergiile: cum afectează sănătatea și cum poți reduce prezența lor
Acarienii sunt organisme microscopice care se găsesc frecvent în locuințe, hoteluri, birouri și alte spații interioare. Deși nu sunt vizibili cu ochiul liber, aceștia pot contribui la apariția sau agravarea alergiilor respiratorii, în special în cazul persoanelor sens
Ministrul Sănătății a cerut o evaluare a necesarului financiar și de personal din spitale și serviciile de ambulanță
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a convocat, marți, în videoconferință, managerii serviciilor de ambulanță din țară și pe cei ai spitalelor din rețeaua ministerului, pentru a analiza dificultățile financiare și operaționale ale unităților sanitare și măsurile necesare pentru perioada următoare. Potrivit unei postări pe Facebook,
Bistrița-Năsăud: Spitalul Clinic Județean, inclus în programul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice
Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Bistrița a fost inclus în programul de reconstrucție mamară după afecțiuni oncologice, estimat să demareze la începutul anului viitor, a anunțat, marți, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bistrița-Năsăud. 'CAS Bistrița-Năsăud anunță că, în urma colaborării dintre inst











