În România sunt depistate anual 11.340 de cazuri noi de cancer pulmonar, iar mortalitatea provocată de această afecţiune este de 10.277 de decese pe an, a declarat medicul oncolog Laura Mazilu.

"La nivel mondial, cancerul bronho - pulmonar ocupă primul loc ca şi incidenţă şi rată de deces, dar şi în România ocupă primul loc ca şi incidenţă şi rată de deces. Din datele epidemiologice vedem că avem 11.340 de cazuri noi pe an de cancer bronho - pulmonar cu mortalitate de 10.277 de decese pe an, iar rezultatele terapeutice sunt modeste - diagnosticul inadecvat sau incomplet, lipsa de abordări diferenţiate, eficienţă redusă a tratamentului, toxicităţile legate de terapie, de multe ori starea clinică a pacienţilor la diagnostic nu este una corespunzătoare - pacienţii vin cu o stare generală degradată sau acces limitat la terapiile inovatoare. Tot acest cerc vicios nu este valabil numai pentru România, el practic este un cerc vicios care se poate întâlni în toate sistemele de sănătate", a declarat, luni, conferenţiar universitar doctor Laura Mazilu, medic primar Oncologie, la o dezbatere pe tema deceselor cauzate de cancerul pulmonar.

Medicul a explicat că în ultimii ani s-au înregistrat progrese remarcabile în tratamentul cancerului bronho-pulmonar. "Aceste progrese remarcabile, de fapt, ne-au ajutat pe noi să aplicăm terapii personalizate pacienţilor. De unde toţi pacienţii făceau cam acelaşi lucru - chimioterapie şi radioterapie - faptul că s-au înregistrat progrese remarcabile în diagnostic a dus la aplicarea unor terapii personalizate pentru pacienţii noştri", a spus dr. Mazilu.

La rândul său, medicul oncolog Cătălin Costovici a subliniat că tratamentul prin chimioterapie şi radioterapie rămâne standard în ce priveşte cancerul pulmonar.

"Chimio şi radioterapia rămân standard, să nu ne amăgim. Imunoterapia, terapia ţintă nu are o indicaţie foarte clară în acest moment, e vorba de cancerele metastatice (...). Imunoterapia şi terapia ţintă se adresează unui profil destul de limitat de pacienţi. Poate că într-un viitor nu foarte îndepărtat imunoterapia va intra şi sunt deja premise de a intra în stadiile local avansate", a spus Costovici.

Doctorul Marius Geantă a venit cu o propunere de implementare a testării obligatorii a biomarkerilor validaţi pentru cancerul pulmonar non-microcelular în sistemul de sănătate şi includerea în programele naţionale derulate de CNAS a testării biomarkerilor validaţi pentru cancerul pulmonar non-microcelular.

El a explicat că, prin testarea tuturor mutaţiilor bolii de la început, pacientul va putea primi tratamentul potrivit şi la momentul potrivit.

Profesor doctor Florin Mihălţan a menţionat că în ce priveşte zona de prevenţie autorităţile fac foarte puţine lucruri.

"Prevenţia este un cuvânt abuzat, dacă nu aş spune chiar violat, prin frecvenţa cu care se apelează la el, dar nu se întâmplă nimic în spate. Exemplele cele mai recente sunt din zona factori de risc - vorbim factori foarte mult în presă de noile oferte ale industriei tutunului, dar uităm că vorbim tot de tutun şi că aceste oferte seamănă cu ce s-a întâmplat în urmă cu 30 - 40 de ani, când ni se spunea că avem un tutun care nu dăunează şi după aceea am avut un val de cancere şi cancerele acelea continuă să alimenteze din nefericire această reţea, fiind o povară pentru sistem", a spus Mihălţan.

El a mai punctat că fumatul este principala cauză a cancerului pulmonar (80%), iar 20% poluarea. Dacă boala este depistată în stadiul al III-lea sau mai târziu, şansele de supravieţuire ale unui pacient sunt de doar 11%. În schimb, un diagnostic timpuriu creşte şansele de patru ori, până la 55%.

"Insist ca pacienţii să se prezinte la medic nu doar atunci când apare o schimbare în starea lor de sănătate, oricât de mică, ci şi la consultaţii periodice. Un pacient fumător, peste 40 - 45 de ani, poate avea oricând o formă de cancer pulmonar în curs de instalare. O vizită la medic le poate salva viaţa, pentru că atât terapiile inovatoare, cât şi tratamentele personalizate, ce au la bază medicamentaţia clasică, ne pot ajuta acum să ţinem cancerul pulmonar sub control. Însă acest lucru nu este valabil decât pentru cazurile în care boala este depistată în stadiu incipient", a spus prof. dr. Florin Mihălţan, medic pneumolog.

Specialiştii avertizează că în România 75% dintre pacienţii diagnosticaţi cu această boală ajung la medic în stadiu inoperabil pentru că ignoră sau interpretează greşit simptomele acestuia. Principalele simptome sunt: tusea (cronică sau, în stadiu avansat, cu sânge), respiraţia îngreunată, dureri în piept sau de oase (ce pot fi confundate cu simptomele unei răceli) şi infecţiile pulmonare sau bronşitele ce reapar frecvent. Pacienţii mai pot acuza dureri toracice persistente, scădere în greutate, lipsa poftei de mâncare, răguşeala de apariţie recentă şi care nu mai trece, lipsa de aer.

Noiembrie este luna de luptă împotriva cancerului pulmonar în întreaga lume, iar Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) lansează campania "Inspiră speranţă" pentru a atrage atenţia asupra importanţei diagnosticării precoce a cancerului pulmonar. AGERPRES/(A, AS - autor: Florentina Ştefănescu, editor: Mihai Simionescu, editor online: Gabriela Badea)