Victor Negrescu: România trebuie să se asigure că aderarea ei la Schengen se află printre priorităţile Consiliului în viitoarele 12 luni

Luxemburg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan, transmite: Este important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliul UE pentru viitoarele 12 luni se află şi aderarea ei la spaţiul Schengen, pentru că numai astfel va avea garanţia rediscutării acestei teme în următorul an şi a menţinerii ei în prim-planul agendei europene, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, eurodeputatul Victor Negrescu.
Joi începe la Luxemburg ultimul Consiliu Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al preşedinţiei suedeze a blocului comunitar, reuniune care nu are pe agendă aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar care va prilejui discutarea situaţiei generale a zonei libere de circulaţie şi stabilirea priorităţilor sale pentru următoarele 12 luni.
"Din nefericire, în ultimele luni preşedinţia suedeză nu a oferit o perspectivă clară privind aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen. În momentul de faţă nu avem un consens şi nu avem o schimbare a poziţiei Austriei vizavi de aderarea României la zona de liberă circulaţie", a declarat Negrescu, telefonic, pentru AGERPRES, de la Bruxelles.
El a precizat însă că punctul de pe ordinea de zi care face referire la situaţia generală a spaţiului Schengen, la care se va discuta raportul Comisiei Europene (CE) din acest an pe această temă, în care se menţionează printre altele şi necesitatea extinderii zonei de liberă circulaţie cu România şi Bulgaria, este unul important.
"Ulterior se va discuta şi despre priorităţile pentru spaţiul Schengen pentru următoarele 12 luni şi cum se vor monitoriza mecanismele de funcţionare ale spaţiului Schengen, şi ar fi important pentru România să se asigure că printre priorităţile asumate de Consiliu se află şi extinderea spaţiului Schengen şi intrarea României în zona de liberă circulaţie. Doar aşa putem avea garanţia rediscutării acestui subiect în următoarele 12 luni şi menţinerea temei sus pe agenda europeană", a afirmat eurodeputatul PSD, care este şi vicepreşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES).
În ceea ce priveşte scenariile existente în prezent privind aderarea României la Schengen, el susţine că vede în prezent trei, dintre care nici cel mai optimist nu mai sună la fel de bine ca acum câteva luni.
"Varianta optimistă este ca Spania, care va deţine preşedinţia Consiliului UE în a 2-a parte a anului, să reuşească să genereze un consens pe această tematică şi să avem un vot pozitiv în cadrul reuniunilor care au loc până la finalul anului. Dar aici avem următoarea problemă - alegerile anticipate din Spania", a afirmat Victor Negrescu, referindu-se la scrutinul convocat de Pedro Sanchez pe 23 iulie, în prima lună a viitoarei preşedinţii spaniole.
"Guvernul care şi-a dat demisia era un susţinător explicit al aderării României la spaţiul Schengen, având deja contacte la cel mai înalt nivel cu partea austriacă în a încerca să genereze un consens", a adăugat el.
Al 2-lea scenariu posibil este ca subiectul să nu fie discutat până la alegerile europene din 2024, ci doar ulterior desemnării viitoarei Comisii Europene, respectiv "să avem această temă pe care eventual România o poate impune următoarei formule de conducere europene", atunci când se formează structurile decizionale şi se desemnează persoanele pe funcţiile cele mai importante la nivel european.
"Al 3-lea scenariu, cel mai negativ, ar presupune ca această tematică să dispară complet de pe agenda europeană, să nu existe nicio perspectivă clară cu privire la un nou vot şi această temă lansată de partidele de dreapta din Austria cu privire la existenţa unor fluxuri migraţionale care ar trece prin România să se impună şi să dăuneze imaginii României, împingând perspectiva aderării spre o situaţie neclară", a mai afirmat Negrescu.
Practic, admite eurodeputatul PSD, s-ar putea ajunge în situaţia în care aderarea României la Schengen să nu fie rezolvată nici până în prima parte a lui 2025, când preşedinţia Consiliului UE va fi deţinută de Polonia, prima ţară care a încercat, în 2011, să obţină un consens în Consiliul JAI pentru aderarea ţării noastre la zona liberă de circulaţie.
"Dacă se va întâmpla acest lucru, din nefericire, vom vedea, practic, faptul că sistemul de vot bazat pe unanimitate în această privinţă nu poate fi funcţional. Şi, de asemenea, s-ar vedea că, din nefericire, în ciuda declaraţiilor tuturor ţărilor membre, niciun stat nu a reuşit să genereze acel consens de care aveam nevoie pe acest subiect şi ar trebui să avem o reformă profundă în tot ceea ce înseamnă modul în care gestionăm chestiunile europene", a pledat el.
Întrebat dacă anticipează o schimbare de atitudine a celor care gestionează dosarul aderării României la Schengen în cazul în care acest deziderat nu va fi realizat în 2023, eurodeputatul a afirmat că "România trebuie să folosească toate mijloacele şi pârghiile legale pentru a putea să-şi impună punctul de vedere pe acest subiect, mai ales că dreptatea este de partea noastră, recomandările CE sunt explicite în acest sens (...)".
"În sensul acesta trebuie să folosim şi modul în care votăm în Consiliu, trebuie să folosim şi instrumentele legale, în mod special Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, să folosim, de exemplu, raportul pe care îl voi elabora în a 2-a parte a anului în Parlamentul European, care va solicita statelor membre să-şi justifice veto-ul în baza unor argumente juridice valide. Şi sunt multe alte mecanisme prin care România poate acţiona mult mai direct în a-şi impune punctul de vedere", a explicat eurodeputatul PSD.
În acelaşi timp, el a precizat că se teme că "un eventual refuz sau o altă întârziere în ceea ce priveşte aderarea la spaţiul Schengen riscă să alimenteze euroscepticismul la noi în ţară şi curentele antieuropene deşi, culmea, tocmai partidele antieuropene din statele vestice sunt cele care blochează aderarea României la spaţiul Schengen". AGERPRES/(A - editor: Irina Cristea, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Franța: Condamnarea lui Marine Le Pen 'nu este o decizie politică', afirmă procurorul general
'Justiția nu este politică, această decizie nu este una politică, ci judiciară, dată de trei judecători independenți și imparțiali', a declarat marți unul dintre cei mai înalți doi magistrați ai Franței, Remy Heitz, ca reacție la criticile împotriva condamnării cu o zi în urmă a liderei extremei drepte franceze, Marine Le Pen, relatează France Press
Un expert face apel la un proces electoral pe deplin incluziv și fără excluderi arbitrare în România
România trebuie să se asigure că procesul electoral este pe deplin incluziv, a afirmat luni un expert independent în drepturile omului, după recenta descalificare a unuia din principalii candidați la președinție, informează un comunicat al Oficiului Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului. 'Deși sta
România și Coreea de Sud vor să-și intensifice cooperarea în industria armamentului
Șeful agenției de achiziții publice pentru apărare din Coreea de Sud a discutat cu oficiali români despre planurile țării noastre de a achiziționa noi echipamente militare și despre întărirea cooperării în industria armamentului în cadrul unei vizite efectuate săptămâna trecută în România, a informat luni biroul oficialului s
Studenți de la Bucharest Business School, în vizită la Bruxelles pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt
Pentru al doilea an consecutiv, programul de masterat în Business Intelligence (BI) de la Bucharest Business School (BBS), parte a Academiei de Studii Economice din București (ASE), a inclus o vizită de studiu la Bruxelles, concepută pentru a conecta teoria cu politica europeană la nivel înalt. Sub conducerea profesoarei Corina Mur
Noi acuzații la adresa lui Andrew Tate: O fostă iubită îl dă în judecată în SUA pentru agresiune sexuală
Controversatul influencer britanic de pe social media Andrew Tate se confruntă cu un nou proces, de această dată în Statele Unite, o fostă iubită acuzându-l de agresiune sexuală și acte de violență, transmit sâmbătă PA Media și dpa. Avocații care îl reprezintă pe Tate, care se confruntă, de asemenea, cu acuzații de abuz
România/Alegerile locale din 2024: Recurgerea la ordonanțe de urgență în materie electorală, doar în mod excepțional (Congresul Consiliului Europei)
România ar trebui să se abțină de la a face modificări substanțiale ale cadrului legal cu puțin timp înainte de alegeri sau de la recurgerea la ordonanțe de urgență pentru a aborda probleme sensibile din punct de vedere politic, reiese din recomandările emise într-un raport al Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, cu referire
Daniel Buda, despre afacerea Huawei: Nu am avut cunoștință că în spatele scrisorii ar putea exista o acțiune ilegală
Eurodeputatul PNL Daniel Buda a declarat miercuri că nu a avut niciun moment cunoștință că în spatele scrisorii despre care publicația Politico scrie că este vizată de o anchetă a procurorilor belgieni vizând obținerea de foloase necuvenite de la Huawei ar putea exista vreo acțiune ilegală și susține că a semnat-o gândindu-se exclusiv la necesitatea
Procurorii belgieni anchetează dacă Huawei a plătit pentru o scrisoare semnată de opt foști și actuali eurodeputați (Politico)
Procurorii belgieni investighează dacă Huawei a efectuat plăți ilegale pentru a obține, în 2021, o scrisoare elaborată și semnată de opt eurodeputați care apăra interesele gigantului tehnologic din China, potrivit unor documente judiciare consultate de
Comisia Europeană prezintă miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore
Comisia Europeană (CE) își va prezenta miercuri strategia de pregătire pentru crize și amenințări majore, care pot varia de la un accident nuclear la război, atacuri asupra infrastructurii critice sau pandemii, informează marți EFE. Vicepreședinta executivă a CE pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregăt
Amenințarea rusă în Europa nu este teoretică, avertizează ministrul francez de externe, amintind de alegerile din România
Amenințarea unei agresiuni ruse în Europa 'nu este una teoretică', a avertizat marți ministrul francez de externe Jean-Noel Barrot, după ce emisarul președintelui american Donald Trump pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a spus că nu crede într-o astfel de eventualitate, relatează France Presse. În acest sens, șe
SUA suspendă oficial intrarea României în Programul Visa Waiver
Guvernul american revizuiește recenta desemnare a României în Programul Visa Waiver (VWP), în scopul asigurării respectării cerințelor stricte de securitate impuse de acest program, a anunțat marți Departamentul pentru Securitate Internă al SUA. În timpul acestei revizuiri, Statele Unite întrerup implementarea Sis
Parchetul rus, sesizat în legătură cu o pretinsă 'imixtiune a României' în afacerile interne ale Rusiei
O comisie specială a Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului federal rus, a trimis Parchetului General și Ministerului de Externe din Rusia materiale cu privire la ceea ce consideră a fi 'acțiuni ostile ale autorităților române față de Federația Rusă', potrivit agenției oficiale de presă ruse TASS. Un anunț în aces
Artiști români în concert la Bruxelles pentru a marca Ziua Internațională a Francofoniei
Ambasada României în Regatul Belgiei și ICR Bruxelles au marcat Ziua Internațională a Francofoniei printr-un concert extraordinar susținut luni de tineri artiști români de excepție pe una dintre cele mai prestigioase scene de operă din Belgia, Opera La Monnaie din Bruxelles, recent restaurată. Evenimentul, devenit tradițional
Românii, printre europenii care cred cel mai puțin în creșterea rolului UE în materie de securitate (Eurobarometru)
Doar 47% dintre români au afirmat la ultimul sondaj Eurobarometru că își doresc ca Uniunea Europeană să își asume un rol mai important în protejarea lor în fața crizelor globale și a riscurilor la adresa securității, proporție cu 19 puncte procentuale mai mică decât media europeană (66%). Pe de altă parte, românii sunt mult m