Trebuie să ne apărăm sistemul de valori şi să ne asigurăm că aceste măsuri excepţionale adoptate pentru a combate pandemia de coronavirus sunt limitate în timp şi trebuie să ne hotărâm ce vrem să fim - societăţi deschise sau autoritare, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, într-un interviu publicat marţi de cotidianul spaniol La Razon, în ajunul reuniunii miniştrilor apărării de miercuri, care va aborda răspunsul Alianţei la pandemia de coronavirus.

Secretarul general adjunct al NATO a avertizat că Rusia şi China se folosesc de "soft power" pentru a încerca să convingă opinia publică asupra faptului că sistemul lor autoritar este mai eficient, scrie La Razon, care notează că Mircea Geoană este primul cetăţean al unei ţări de pe fosta orbită sovietică ce a ajuns la vârful Alianţei Nord-Atlantice şi aminteşte că, anterior, înalta oficialitate a NATO a fost ambasador al României în SUA, ministru de externe şi preşedinte al Senatului României.

"Când vorbim despre alţi actori (...), China şi Rusia, am văzut o creştere a 'fake news' şi a dezinformării. Rusia foloseşte instrumente pentru a spori tensiunile şi fricţiunile în interiorul societăţilor noastre democratice, lucru pe care l-a făcut ani la rând şi pe care acum îl face din nou. Vedem totodată cum China, cu această abordare de 'soft power', se foloseşte de această asistenţă oferită ţărilor pentru a demonstra că sistemul ei funcţionează mai bine decât al nostru. (....) Însă trebuie să ne hotărâm ce vrem să fim: să continuăm să fim societăţi deschise sau autoritare. Ştiu că există cetăţeni în NATO şi Uniunea Europeană, tineri şi bătrâni, care doresc mai multe eforturi pentru a face faţă crizei. Uneori democraţia este lentă, nu suficient de eficientă, dar dacă privim dintr-o perspectivă mai largă, unde i-ar plăcea unui tânăr spaniol să trăiască? Într-o democraţie sau într-un regim autoritar? Trebuie să ne apărăm sistemul de valori şi să ne asigurăm că aceste măsuri excepţionale sunt limitate în timp şi că ne punem toate resursele în slujba cetăţenilor noştri", a declarat Geoană.

Întrebat dacă Rusia s-ar putea folosi de criza coronavirusului pentru a-şi intensifica prezenţa militară în unele regiuni, secretarul general adjunct al NATO a menţionat că Alianţa Nord-Atlantică şi-a sporit nivelul de vigilenţă pentru ca această criză sanitară să nu se transforme într-o criză de securitate şi a apreciat că, pentru moment, NATO nu are indicii potrivit cărora unii actori ar putea încerca să profite de situaţie.

"Vorbind de Rusia, trupele (ruse) sunt prezente în Siria şi totodată trebuie să se autoprotejeze. Aceasta nu înseamnă că nu există actori statali sau nestatali rău intenţionaţi care ar putea profita de această situaţie. Din acest motiv, nivelul nostru de vigilenţă este foarte, foarte crescut şi suntem sigur că vom continua să manifestăm acest nivel de protecţie pentru cei un miliard de cetăţeni care trăiesc în cele 30 de ţări ale Alianţei", a explicat Mircea Geoană, care a adăugat că NATO a decis să-şi sporească sprijinul pentru partenerii din regiunea Mării Negre, precum Ucraina şi Georgia, şi a luat măsuri pentru ca partenerii Alianţei din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu să se poată apăra.

Întrebat dacă, pe fondul crizei economice care se profilează, este posibilă o "flexibilizare" a ţintei de alocare de 2% din PIB pentru apărare, fixată de NATO până în anul 2024, Mircea Geoană a apreciat că această pandemie nu trebuie să fie o invitaţie pentru a diminua cheltuielile militare ale NATO, ci o invitaţie pentru a cheltui mai bine banii şi a face alegeri. "Din acest motiv, nu cred că această recuperare dureroasă din criza economică trebuie să aibă un impact asupra cheltuielilor pentru apărare. În plus, deşi acum toţi suntem axaţi pe modul în care putem lupta împotriva acestei pandemii, trebuie să fim conştienţi că riscurile de securitate tradiţionale nu vor dispărea şi trebuie să luptăm împotriva lor", a declarat înalta oficialitate a NATO, care a avertizat că riscul terorismului şi cel al imigraţiei ilegale, de exemplu, rămân neschimbate.

"Această criză, în loc să ne întărească, ne poate slăbi. Sper că liderii noştri să-şi dea seama că trebuie să investească în apărare, dar să asigure resursele adecvate şi pentru recuperarea economică şi să pună în valoare reţeaua de furnizare de material medical şi alimentar", a insistat Geoană.

Totodată, numărul doi din NATO şi-a exprimat speranţa că pandemia va determina aliaţii de pe ambele maluri ale Atlanticului să continue să rămână în contact. "Cred că dacă nu vor strânge rândurile va fi foarte greu să facă faţă, în mod individual sau din punct de vedere regional, presiunilor lumii aflate în schimbare. Nu există nicio îndoială că această pandemie va avea consecinţe geopolitice. Trebuie să menţinem solidaritatea europeană, deoarece proiectul european este foarte important, dar să menţinem totodată şi legătura transatlantică, pentru ca să rămână activă, robustă şi utilă pentru ambele părţi", a conchis secretarul general adjunct al NATO. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor: Tudor Martalogu, editor online: Gabriela Badea)