Laura Codruţa Kovesi a fost primită cu atitudini diferite de eurodeputaţii români la audierea din comisiile competente ale Parlamentului European. În timp ce Monica Macovei a încercat să o ajute pe Kovesi să-şi împărtăşească experienţa în materie de cazuri de corupţie de înalt profil şi fraudele cu fonduri europene, Cătălin Ivan şi Maria Grapini au ridicat chestiuni menite să pună sub semnul întrebării anumite aspecte din trecutul ei profesional.

Eurodeputatul PNL Traian Ungureanu a spus la audiere că guvernul român care va face propunerile de procurori delegaţi europeni îi este în mod evident ostil. "Cum veţi rezolva această problemă de lucru şi de imagine? Va fi regulamentul de procedură internă pe care îl veţi elabora suficient?", a întrebat Ungureanu.

"Într-adevăr, guvernul este ostil în ceea ce o priveşte pe Laura Codruţa Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil în ceea ce priveşte activitatea unei instituţii europene, în care nu vor lucra unul sau doi-trei procurori din România. Regulile de lucru sunt foarte clare în ceea ce priveşte relaţia dintre autorităţile statelor membre şi EPPO (Oficiul Procurorului Public European). Într-adevăr va fi adoptat un regulament intern despre care nu pot să spun acum foarte multe lucruri, pentru că aşa cum este normal el va fi adoptat în consiliul procurorilor europeni cu majoritate de două treimi, deci trebuie discutat şi cu ceilalţi colegi şi cerut şi puncte de vedere de la procurorii europeni şi de la autorităţile naţionale, dar cu siguranţă aceste aspecte vor fi avute în vedere", a afirmat Kovesi în răspunsul său.

"Deci indiferent cât de prietenos sau de ostil este un guvern, ca procuror trebuie să-ţi faci treaba şi să respecţi obligaţiile pe care le ai în regulament şi care decurg din lege", a subliniat ea.

Eurodeputata Monica Macovei din grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) i-a cerut Laurei Codruţa Kovesi să furnizeze cifre privind condamnările definitive ale DNA şi tactica ei pentru a rezista la presiunile politice. De asemenea, ea i-a cerut candidatei din România să detalieze experienţa ei în combaterea fraudelor cu fonduri europene.

"Pot să vă spun că în fiecare an DNA a trimis în judecată în jur de o mie de inculpaţi dintre care au fost condamnate de instanţele de judecată în fiecare an în jur de 900 de persoane. Printre acestea, în cei cinci ani de activitate ca şef al DNA, au fost peste 60 de înalţi oficiali, mă refer la miniştri, foşti miniştri, deputaţi, senatori sau secretari de stat. În ceea ce priveşte presiunile politice, atât în calitate de procuror şef al DNA, cât şi în calitate de procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna să intervin într-un dosar sau îmi va cere explicaţii într-un dosar am să fac public acest lucru. Cred că a fost o măsură preventivă din punctul meu de vedere extrem de bună, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost într-adevăr dosare în care au fost investigate persoane care au deţinut funcţii importante în statul român, au fost presiuni externe instituţiei, dar de fiecare dată le-am făcut faţă şi am o experienţă din această perspectivă", a spus Laura Codruţa Kovesi.

"În ceea ce priveşte frauda cu fonduri europene este extrem de relevant să vă spun că în fiecare an DNA a investigat şi a avut pe rol peste 2.000 de dosare. Am analizat raportul OLAF din 2017 şi din anii anteriori şi am văzut că OLAF a deschis în jur de 200 de cazuri în fiecare an sau a închis în jur de 200 de cazuri în fiecare an. Poate nu este o comparaţie potrivită dar vreau să vă arăt că investigând atât de multe dosare suntem familiarizaţi cu tipologiile de comitere a faptelor, în special folosirea fondurilor europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, utilizarea de documente false sau incomplete pentru obţinerea de astfel de fonduri sau fapte de corupţie în legătură cu folosirea sau obţinerea acestor fonduri europene", a adăugat ea.

Eurodeputatul Cătălin Ivan, din grupul neafiliaţilor, a spus că în PE se discută despre câteva valori foarte importante, cum sunt independenţa justiţiei, toleranţă zero faţă de corupţie, dreptul de opinie şi de liberă exprimare, libertatea presei, profesionalism, integritate, probitate morală şi profesională. De asemenea, a spus el, Consiliul Europei, prin recomandarea 1402 din 1999, a spus că serviciile secrete de informaţii nu ar trebui să facă parte din actul de urmărire penală.

"Nu vreau să vă simţiţi atacată în vreun fel, dar sunt trei întrebări pe care eu le consider importante, nu pentru mine, ci pentru cei din sală care urmează să ia o decizie. Prima întrebare: este adevărat că CSM a constatat că DNA, instituţia pe care dvs o conduceaţi, a influenţat instanţa într-un proces care vă viza direct? A doua întrebare: este adevărat că SRI a făcut parte din echipele mixte care nu numai că au dat tehnica, dar chiar au selectat probele în dosarele pe care dumneavoastră le-aţi instrumentat? Şi ultima întrebare: cum explicaţi că 40% din cazurile pe care procurorii din subordinea dvs le-au dus în instanţă s-au soldat cu achitări?", a întrebat Ivan.

La prima întrebare Kovesi a răspuns că a avut "un proces vizând nişte afirmaţii mincinoase care au fost făcute într-o emisiune, proces care a durat 4 ani de zile şi în care s-a decis într-un final, printr-o decizie definitivă, că acele informaţii au fost mincinoase şi că am fost defăimată în mod nedrept".

"Menţionez că acest proces a durat patru ani, am câştigat şi în primă instanţă, am câştigat şi în calea de atac, au fost implicaţi foarte mulţi judecători în acest dosar. Niciodată, dar niciodată, nu am făcut absolut niciun act pentru a influenţa. Procesele au fost publice, au fost mai multe instanţe care mi-au dat dreptate, cu componenţă diferită şi la instanţe diferite. Dacă CSM a constatat că a fost influenţat un judecător, pot să vă spun că există un raport efectuat de Inspecţia Judiciară în care judecătorii care au judecat acest dosar au spus că nu au fost influenţaţi în niciun fel de către mine (...) încă nu avem o decizie definitivă cu privire la anumite aspecte pe care alţi colegi din DNA le-ar fi făcut în sensul că au trimis o adresă la judecător şi au cerut anumite copii din dosar, lucru cu care eu nu am avut absolut nimic de-a face", a explicat Kovesi.

În ceea ce priveşte a doua întrebare, Kovesi a ţinut să facă o rectificare. "Ofiţerii SRI nu au administrat probe, nu au participat în procesul penal. Au existat sesizări care au venit de la SRI, aşa cum este prevăzut în lege. Orice serviciu de informaţii din România sau orice altă instituţie care deţine informaţii despre comiterea unor fapte de corupţie este obligat să sesizeze DNA. Deci ofiţerii SRI nu au administrat probe, probele au fost administrate de procurori şi s-au verificat în faza judecăţii", a afirmat candidata din România la postul de procuror-şef european.

Ea a ţinut, de asemenea, să precizeze că "procentul de 40% de achitări este fals".

"În fiecare an procentul de achitări este afişat pe site-ul instituţiei, a fost între 10% şi 13%, probabil vă referiţi la ultimul raport de activitate care a fost prezentat săptămâna aceasta, unde a fost prezentat un procent de 36% achitări. Menţionez că de şase luni nu mai fac parte din DNA, dar am citit acel raport de activitate. Rata reală a achitărilor este de 13,6%. Diferenţa până la 36% sunt achitări datorate dezincriminării unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu. Deci 13% dintre achitaţi au fost pe alte motive, iar mai mult de 20% dintre persoanele care au fost achitate, sau într-un procent real de 30%, au fost achitate pentru dezincriminarea faptelor", le-a spus Kovesi eurodeputaţilor din comisiile LIBE şi CONT.

Maria Grapini, din grupul S&D, s-a interesat cum ar promova Laura Codruţa Kovesi rolul proactiv al procurorilor delegaţi europeni în detectarea şi investigarea infracţiunilor la nivel naţional într-o manieră egală în statele membre.

De asemenea, Grapini a acuzat-o pe Kovesi că a minţit în ceea ce priveşte faptul că i s-a refuzat gradul de către parchetul general.

"Şi doamna Kovesi, pentru că aţi răspuns inexact, ca să nu spun că aţi minţit, CSM astăzi v-a dat un răspuns, la contestaţia făcută, că nu vi s-a refuzat gradul profesional de parchet general. Cum răspundeţi la acest lucru şi dacă aţi fost pusă sau nu sub acuzaţie pentru abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă? Cum ne garantaţi un management profesionist, pentru că aţi fost demisă constituţional şi nu politic din funcţia pe care aţi deţinut-o ca şi şefă DNA?", a întrebat eurodeputata din România.

În acest moment, conducătorul de şedinţă, Claude Moraes, preşedintele Comisiei LIBE, a intervenit cerând să nu se facă ''astfel de schimburi" de replici şi subliniind că "ceilalţi doi candidaţi au fost respectaţi''.

"Rolul activ al procurorilor europeni şi al procurorilor europeni delegaţi va fi în concordanţă cu priorităţile şi cu strategia care va fi stabilită în consiliul procurorilor europeni şi în conformitate cu normele interne care vor fi stabilite tot în cadrul consiliului", a răspuns Kovesi.

"În ceea ce priveşte gradul profesional, nu sunt la curent cu ceea ce a făcut CSM, pot doar să vă spun condiţia prevăzută de lege: nu are nicio legătură cu gradul profesional. În situaţii similare, cei doi adjuncţi care au fost ai procurorului general, precum şi alţi colegi care au fost în subordinea mea, au primit gradul profesional printr-o decizie a Consiliului Superior al Magistraturii sau printr-o decizie judecătorească. Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat aceeaşi cerere, deşi în alte şapte cazuri CSM a decis să se acorde acest drept sau în alte hotărâri judecătoreşti s-a decis acest lucru. Dar repet, nu este o condiţie prevăzută de lege şi ca dovadă am fost numită şef al DNA şi procuror general fără a avea acest grad profesional", a afirmat ea referitor la gradul profesional.

În ceea ce priveşte revocarea ei din funcţia de procuror şef al DNA, Kovesi a menţionat că aceasta a venit ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale în care ea nu a fost parte în proces.

"Curtea Constituţională a judecat un conflict între preşedintele României şi Guvernul României, pe de-o parte, şi ministrul justiţiei, nu am fost citată în această procedură, nu am avut posibilitatea de a mă apăra şi nu am avut posibilitatea de a face un recurs. Din acest motiv, am trimis o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a trecut de filtru în acest moment şi urmează să vedem ce decizie se va lua. Menţionez că această plângere vizează chestiuni de principiu: dacă procurorii în România mai sunt sau nu independenţi şi dacă atunci când revoci un procuror şef din funcţia de conducere, acest lucru se poate face de Curtea Constituţională", a mai spus Kovesi.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Mariana Ionescu, redactor video: Alberta Forgiarini, grafician: Codruț Arsenescu © European Parliament, editor online: Alexandru Cojocaru)

Citiţi şi:

* Kovesi, în Parlamentul European: În activitatea noastră, am anchetat membri din diferite partide politice

* Kovesi: Nu am dobândit cetăţenia americană şi nu am primit nicio distincţie de la CIA 

* Candidatul francez la şefia Parchetului European: Procurorul trebuie să fie un ''tehnician'', dar ''cu o anumită sensibilitate diplomatică'' 

* Kovesi în PE: ''Nu au nicio relevanţă pentru mine relaţiile de acum între procuratură şi ministrul justiţiei'' 

* Kovesi: Crearea unui Parchet european independent şi eficient este o oportunitate profesională unică 

* Candidatul german la şefia Parchetului European: Independenţa procurorului-şef european este un element fundamental, care trebuie garantat 

* Candidatul german la şefia Parchetului European: Am toată admiraţia pentru curajul şi implicarea Laurei Codruţa Kovesi 

* Comisiile LIBE şi CONT ale Parlamentului European au început audierea candidaţilor la postul de procuror-şef european