Membrii comisiilor pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE) şi control bugetar (CONT) ale Parlamentului European au început, marţi după-amiază, la Bruxelles, audierea candidaţilor aflaţi pe lista scurtă pentru primul post de procuror-şef european pentru infracţiuni împotriva bugetului Uniunii Europene - Andres Ritter (Germania), Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Laura Codruţa Kovesi (România) .

Preşedintele LIBE, laburistul britanic Claude Moraes, a tras la sorţi ordinea în care sunt audiaţi candidaţii. Astfel, primul este audiat procurorul german Andres Ritter, după care s-a mers pe criteriul alfabetic, ceea ce înseamnă că Jean-Francois Bohnert va fi audiat al doilea, iar fosta şefă a DNA Laura Codruţa Kovesi va fi audiată ultima.

Primul dintre cei trei candidaţi audiat, germanul Andres Ritter, a fost întrebat de mai mulţi dintre eurodeputaţi, printre care şi Monica Macovei, despre experienţa sa în cazurile de fraudă cu bani europeni, precum şi despre experienţa sa internaţională sau dacă s-a confruntat cu presiuni politice în timpul carierei sale. Ritter a răspuns că în ultimii 14 ani a avut funcţii de conducere în diverse Parchete, printre care cel din oraşul Rostock (unde a coordonat 127 de persoane), şi că în această calitate a învăţat cât de mult contează să preţuieşti munca oamenilor cu care lucrezi.

Audierea fiecărui candidat durează câte 75 de minute şi începe cu o scurtă prezentare din partea fiecărui candidat, după care urmează o serie de 21 de întrebări (14 din partea membrilor LIBE şi şapte din partea membrilor CONT) şi răspunsurile celor audiaţi. Fiecare întrebare durează un minut, iar pentru fiecare răspuns sunt alocate câte 2 minute.

Procurorul-şef european va conduce Parchetul European (EPPO) care se aşteaptă să fie operaţional până la sfârşitul anului 2020. Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Parchetul European va fi un birou independent însărcinat cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro. Lista infracţiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activităţi teroriste.

Până în prezent, 22 de state membre ale UE s-au alăturat Parchetului European. Exceptând Marea Britanie care va părăsi UE, cele cinci ţări care nu participă încă (Suedia, Ungaria, Polonia, Irlanda şi Danemarca) se vor putea alătura în orice moment.

Parchetul European va avea sediul central în Luxemburg şi va fi compus dintr-un procuror-şef şi un colegiu de procurori din toate ţările participante. Aceştia vor coordona investigaţiile curente desfăşurate de către procurorii delegaţi în fiecare stat participant.

Parchetul European va veni în completarea activităţii OLAF (Biroul european de luptă antifraudă) şi a Eurojust (agenţie a Uniunii Europene ce se ocupă de cooperarea judiciară în materie penală între agenţiile statelor membre), care nu sunt echipate pentru a ancheta sau pentru a urmări penal cazuri individuale. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)

Citiţi şi:

Kovesi: Crearea unui Parchet european independent şi eficient este o oportunitate profesională unică

Kovesi în PE: ''Nu au nicio relevanţă pentru mine relaţiile de acum între procuratură şi ministrul justiţiei''

Kovesi: Nu am dobândit cetăţenia americană şi nu am primit nicio distincţie de la CIA

Kovesi, în Parlamentul European: În activitatea noastră, am anchetat membri din diferite partide politice

Candidatul german la şefia Parchetului European: Independenţa procurorului-şef european este un element fundamental, care trebuie garantat

Candidatul francez la şefia Parchetului European: Procurorul trebuie să fie un ''tehnician'', dar ''cu o anumită sensibilitate diplomatică''