Turcia a fost şi rămâne un partener important al României atât în plan politic, cât şi în cel economic, realităţi confirmate inclusiv de soliditatea parteneriatului strategic între cele două ţări, bazat pe o relaţie de prietenie tradiţională strânsă, declară ambasadorul României în Republica Turcia, Gabriel Şopandă, într-un interviu acordat AGERPRES.

Diplomatul român subliniază că România şi Turcia împărtăşesc interese de securitate şi cooperează activ, bilateral şi la nivel aliat, în vederea promovării obiectivelor comune şi a identificării unor răspunsuri adecvate la actualele provocări. ''În mod natural, evoluţiile de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre şi rolul NATO în acest context, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic sau relaţiile cu partenerii estici se numără printre subiectele cu privire la care avem un dialog aprofundat'', afirmă ambasadorul Şopandă în interviu.

Pe de altă parte, ambasadorul român remarcă faptul că gestionarea eficientă la nivelul Uniunii Europene a domeniului migraţiei şi azilului constituie un obiectiv prioritar la nivel european, căruia România îi va acorda o atenţie deosebită şi pe perioada asigurării preşedinţiei Consiliului UE, în prima jumătate a anului viitor.

Referitor la relaţiile economice româno-turce, ambasadorul Gabriel Şopandă menţionează că Turcia este un partener comercial privilegiat în relaţia cu ţara noastră, iar acest lucru se datorează în primul rând proximităţii geografice, dar şi unor elemente culturale şi sociale similare, care facilitează cooperarea.

Interviul, acordat prin e-mail, face parte din proiectul editorial #CentenarDiplomatic desfăşurat de AGERPRES pe parcursul întregului an, cu accent pe relaţiile diplomatice în contextul aniversării a 100 de ani de la Marea Unire.


AGERPRES: Pentru început, cum aţi caracteriza stadiul relaţiilor româno-turce la un an şi jumătate de la preluarea mandatului dumneavoastră de ambasador? Care au fost principalele domenii în care s-au înregistrat rezultate majore, dar şi cele cu potenţial neexploatat integral sau în care aţi întâmpinat provocări?

Gabriel Şopandă: În ultimii ani relaţiile bilaterale au continuat să se extindă şi se dezvolte, în special în domeniile prioritare definite în Declaraţia comună a parteneriatului strategic, semnată de cei doi preşedinţi în anul 2011 şi în Planul de acţiuni al Parteneriatului Strategic, semnat la nivel de ministru al afacerilor externe în anul 2013. Astfel, în prezent, dialogul şi cooperarea între România şi Republica Turcia se situează la un nivel foarte ridicat, fiind caracterizate de încredere şi susţinere reciproce, bazate pe interese şi valori comune. Contactele frecvente între autorităţile române şi turce, atât în format bilateral, dar şi în cadrul regional sau pe dimensiunea multilaterală sunt continuate la nivelul mediului de afaceri, academic, universitar şi cultural.

Există, de asemenea, un dialog la nivelul structurilor parlamentare, în special între Comisiile pentru relaţii externe şi Grupurile de prietenie. Un format deosebit de util de cooperare în materie de securitate regională este reprezentat de reuniunile anuale trilaterale România-Turcia-Polonia, atât la nivelul miniştrilor de externe, cât şi la nivel parlamentar.

În acest an, alături de activitatea politico-diplomatică şi cea consulară, Ambasada a acordat o atenţie deosebită organizării de evenimente de diplomaţie publică pentru promovarea Centenarului Marii Uniri, a 140 de ani de relaţii bilaterale dintre România şi Turcia, precum şi a tradiţiilor şi valorilor culturale româneşti.

AGERPRES: În 2017, Turcia a continuat să fie primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al cincilea partener în cadrul schimburilor internaţionale totale ale ţării noastre. În 2017, valoarea schimburilor comerciale turco-române s-a ridicat la 5,1 miliarde de euro, iar în primele două luni ale acestui an s-a înregistrat o creştere de aproape 40%. Cum vă aşteptaţi să evolueze aceste schimburi până la finalul lui 2018?

Gabriel Şopandă: Turcia este un parter comercial privilegiat în relaţia cu ţara noastră. Acest lucru se datorează în primul rând proximităţii geografice, dar şi unor elemente culturale şi sociale similare, care facilitează cooperarea. Creşterea volumului schimburilor comerciale în primele două luni ale anului 2018 este semnificativă, însă evoluţiile la nivel lunar sunt fluctuante. Menţinerea acestei direcţii este posibil să conducă la un volum total de 5,5 miliarde euro la sfârşitul anului, ceea ce înseamnă o creştere de 10%, o aşteptare normală considerând evoluţiile anterioare.

Evaluările analitice ale potenţialului de export pentru România şi Turcia indică un volum maxim al exporturilor româneşti în Turcia de 2,6 miliarde euro, dar având în vedere exportul curent de 1,7 miliarde euro, rezultă un potenţial neutilizat de 1,25 miliarde euro, ceea ce înseamnă că în condiţii optime, într-un scenariu optimist, ne putem aştepta în următorii ani la o creştere către 7,8 miliarde euro/an, foarte aproape de obiectivul de 10 miliarde dolari SUA (aproximativ 8,5 miliarde euro) agreat în martie 2016 de preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, şi omologul turc, domnul Recep Tayyip Erdogan, cu prilejul întrevederii avute la Ankara.

Există mulţi factori care contribuie la realizarea exporturilor de ambele parţi, cele mai multe care scapă controlului nostru şi al exportatorilor, fiind generate atât de evoluţiile economice şi financiare regionale şi internaţionale, dar şi de situaţia de securitate regională.

AGERPRES: Turcia şi România sunt membre ale NATO şi, în acelaşi timp, ţări riverane Mării Negre. În acest context, cum apreciaţi colaborarea concretă între cele două ţări atât în plan militar în teatrele de operaţiuni internaţionale, cât şi în privinţa protejării securităţii şi a promovării stabilităţii în regiune?

Gabriel Şopandă: Cooperarea dintre România şi Turcia, în calitate de state membre NATO, se înscrie în parametri foarte buni. Dată fiind şi locaţia geografică, România şi Turcia împărtăşesc preocupări şi interese de securitate şi cooperează activ, bilateral şi la nivel aliat, în vederea promovării obiectivelor comune şi a identificării de răspunsuri adecvate pentru actualele provocări. În mod natural, evoluţiile de securitate din regiunea extinsă a Mării Negre şi rolul NATO în acest context, consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe flancul estic sau relaţiile cu partenerii estici se numără printre subiectele cu privire la care avem un dialog aprofundat.

Consultările în plan bilateral, atât la nivel politico-diplomatic, cât şi militar, la diferite niveluri, sunt frecvente şi lucrative. Cum este firesc, există şi subiecte punctuale cu privire la care ţările noastre au poziţii nuanţate sau specifice. Dialogul bilateral este onest şi deschis, ceea ce facilitează o mai bună înţelegere reciprocă şi identificarea de puncte comune. În plan militar, cele două state au un istoric bogat, iar colaborarea se manifestă începând de la instituţiile militare de învăţământ şi continuând cu toate categoriile de forţe - atât în domeniul naval, cât şi al Forţelor Terestre şi Aeriene şi se concretizează prin dialog instituţional, vizite, schimburi de experienţă şi exerciţii în comun ale celor două armate.

AGERPRES: Referitor la situaţia internă din Turcia, cu câteva luni înaintea începerii mandatului dumneavoastră a avut loc o tentativă de lovitură de stat, ale cărei consecinţe se resimt în prezent şi, poate, pentru mult timp de acum încolo. Care sunt efectele acestuia asupra vieţii de zi cu zi a turcilor, aşa cum se vede de la Ankara?

Gabriel Şopandă: Tentativa de lovitură de stat din Turcia, din 15 iulie 2016, a însemnat un moment de cotitură, important pentru istoria recentă a acestui stat, cu consecinţe multiple pentru dimensiunile sociale, economice şi politice. Întreaga ţară a fost puternic marcată, având în vedere că s-au înregistrat 248 de morţi şi peste 2000 de răniţi, deşi tentativa militară de răsturnare a regimului a eşuat.

Ca urmare a acestor evenimente, la 22 iulie 2016, autorităţile turce au instaurat starea de urgenţă, situaţie menţinută aproape 2 ani. Au avut loc modificări substanţiale în eşafodajul instituţional din Turcia, dar, în pofida situaţiei dificile create de starea de urgenţă, pe stradă, în magazine sau în orice alte contexte oamenii manifestă aceeaşi deschidere, îmbiindu-te cu o cafea sau cu tradiţionalul ceai, caracteristice ospitalităţii acestui popor.

AGERPRES: Evenimentele din iulie 2016 din Turcia au fost urmate de o campanie de reprimare a opozanţilor politici, dar şi a unor militanţi pentru drepturile omului şi jurnalişti, campanie care continuă şi în prezent şi pentru care Ankara a fost criticată dur de Occident. În ce măsură presiunea comunităţii internaţionale are efect asupra autorităţilor de la Ankara?

Gabriel Şopandă: Autorităţile de la Ankara au libertatea suverană de a decide asupra măsurilor de politică internă şi externă pe care le adoptă, bineînţeles cu respectarea normelor internaţionale faţă de care s-au angajat. Tentativa eşuată de lovitură de stat din iunie 2016 s-a suprapus pe un climat de ameninţare teroristă permanentă, generat de PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan, n.red.), pe de o parte, dar şi de Daesh (acronimul în limba arabă al grupării Stat Islamic, n.red.), pe de altă parte, având în vedere proximitatea geografică a războiului civil din Siria. Instituţiile şi forţele specializate turce au reuşit şi reuşesc în continuare să dejoace un număr mare de atacuri teroriste, în diferite etape ale pregătirii lor. Ca urmare a situaţiei create, în ianuarie 2017 autorităţile turce au decis crearea 'Comisiei de anchetă privind măsurile adoptate în cadrul stării de urgenţă'.

AGERPRES: Într-un interviu acordat AGERPRES, ambasadorul Turciei la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, aprecia că actuala criză a refugiaţilor sirieni este cea mai gravă problemă umanitară cu care se confruntă Europa după Al Doilea Război Mondial şi lansa un apel la solidaritate internaţională cu Turcia. În opinia dumneavoastră, ce ar trebui să facă comunitatea internaţională, în particular Uniunea Europeană, pentru a prelua din povara reprezentată de consecinţele umanitare ale crizei siriene?

Gabriel Şopandă: Ca urmare a efectelor conflictelor armate din Siria, Turcia şi întreaga Europă se confruntă cu o criză a refugiaţilor fără precedent, cu impact regional şi global. În acest sens, Uniunea Europeană a iniţiat deja numeroase programe şi proiecte, creând totodată mecanisme de sprijin prin care asigură asistenţă umanitară refugiaţilor din Republica Turcia.

Există Programul de sprijin pentru pre-aderare (IPA) adresat Turciei, care are o dimensiune aparte alocată refugiaţilor, şi Programul de sprijin financiar pentru vecinătate (ENI). Un instrument european special creat este şi Facilitatea pentru refugiaţii din Turcia, un mecanism complex, comun, la care contribuie toate statele membre ale UE (inclusiv România) cu contribuţii anuale. În cadrul acestui mecanism au fost alocate 3 miliarde euro, începând cu 2016, pentru diferite proiecte prin intermediul cărora s-a încercat să se răspundă tuturor nevoilor refugiaţilor, sprijinind totodată autorităţile turce în acest sens, cu care Bruxelles-ul menţine o strânsă şi permanentă colaborare.

Facilitatea pentru refugiaţi se axează în special pe asistenţă umanitară, sprijin pentru programe educaţionale şi servicii de sănătate, proiecte privind managementul migraţiei, construirea infrastructurii municipale, suport socio-economic. Conform Comisiei Europene, la finele lunii decembrie 2017 existau 72 de proiecte prin intermediul cărora au fost contractate cele 3 miliarde euro, cuantum din care 1,93 miliarde euro au fost deja transferaţi părţilor din proiect, încă de la începutul lunii aprilie 2018. Resursele alocate acestui mecanism provin de la Uniunea Europeană (1 miliard euro), fiind completate cu contribuţii naţionale din partea statelor membre ale UE, în valoare totală de 2 miliarde euro. La 14 martie 2018, Comisia Europeană a stabilit cadrul legal pentru iniţierea celei de a doua tranşe de 3 miliarde euro, în cadrul facilităţii pentru refugiaţii din Turcia.

Comisia Europeană se coordonează îndeaproape cu Agenţia pentru Managementul Dezastrelor şi a Situaţiilor de Urgenţă din Turcia (AFAD) şi cu reprezentanţii societăţii civile din acest stat şi din cadrul statelor membre UE pentru alocarea primei tranşe de 3 miliarde euro şi realizarea de proiecte pentru refugiaţi. România contribuie anual cu o cotă parte la realizarea acestei sume şi analizează modalităţi concrete prin intermediul cărora să coopereze cu autorităţile turce pentru realizarea unor astfel de proiecte.

AGERPRES: Raportul anual de evaluare a Turciei, prezentat de Comisia Europeană la 17 aprilie, acuză Ankara de reprimări masive şi disproporţionate în urma tentativei de puci din iulie 2016. Documentul avertizează că anii de progrese spre atingerea standardelor europene în materie de drepturi ale omului, libertate de exprimare şi stat de drept sunt pe cale de a fi pierduţi şi că Turcia a înregistrat o slăbire a democraţiei odată cu consolidarea puterilor prezidenţiale. În acest context, există riscul ca momentul aderării Turciei la Uniunea Europeană să fie amânat pe termen nedefinit?

Gabriel Şopandă: Consiliul European a declarat Turcia stat candidat în decembrie 1999, iar negocierile de aderare au început în octombrie 2005. Până în prezent 16 capitole de negociere au fost deschise, iar unul dintre ele închis. În mod consecvent, guvernul turc reiterează angajamentul pentru aderarea la UE. Aderarea la Uniunea Europeană este un proces îndelungat şi complicat de ajustare a tuturor domeniilor interne ale statelor candidate la principiile, valorile, standardele şi legislaţia Uniunii. Îndeplinirea criteriilor de aderare de către statele candidate este monitorizată de Comisia Europeană, care publică rapoarte periodice de ţară privind succesele înregistrate de statele candidate în acest domeniu.

Calitatea de stat membru al UE nu se poate obţine de pe o zi pe alta, ci presupune parcurgerea unei proceduri complexe. Odată îndeplinite condiţiile de aderare, ţările candidate trebuie să aplice legislaţia europeană în toate domeniile. Întrucât volumul reglementărilor europene pe care fiecare stat candidat trebuie să le transpună în legislaţia naţională este foarte mare, negocierile se derulează pe o perioadă lungă de timp. Uniunea îşi rezervă dreptul de a decide momentul la care va fi pregătită pentru a accepta noi membri.

Este la fel de adevărat că orice ţară depăşeşte momente dificile, atât din punct de vedere politic, cât şi din punct de vedere social şi economic, fără a avea un sens mereu ascendent în dezvoltarea sa. După evenimentele din iulie 2016 şi a tentativei de lovitură de stat, Turcia încearcă să se redreseze, autorităţile de la Ankara indicând însă în permanenţă interesul pentru menţinerea negocierilor pentru aderarea la UE, ca obiectiv strategic prioritar de politică externă.

Să nu uităm că Republica Turcia se întinde pe o suprafaţă de 783.562 km pătraţi, care este cu 139.761 de km pătraţi mai mare decât Franţa (cel mai întins stat din UE), respectiv deţine 79,51 milioane de locuitori, cu aproape 1 milion mai puţin decât Germania, cu cel mai numeros indice al populaţiei (80,39 milioane locuitori). La cele 79,51 de milioane ar mai trebui să adăugăm peste 3,5 milioane refugiaţi stabiliţi, la acest moment, pe teritoriul turc. Odată integrat, fiecare stat aduce cu sine în cadrul Uniunii toate avantajele de care dispune, dar şi problemele cu care se confruntă. În acest sens, prioritizând problemele statelor membre, Uniunea Europeană va decide când va fi gata să accepte noi membri, între timp creând cadrul necesar acomodării noilor realităţi pe care noile state le vor aduce în discuţie, monitorizând atent implementarea acquis-ului comunitar în statele candidate.

AGERPRES: România va asigura în prima jumătate a anului viitor preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. În ce fel credeţi că poate influenţa România procesul de apropiere a Turciei de blocul comunitar european?

Gabriel Şopandă: La 12 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România va prelua, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru şase luni, responsabilitatea preşedinţiei uneia dintre cele mai importante instituţii - Consiliul Uniunii Europene. Pregătirea şi derularea acestui mandat reprezintă o prioritate naţională. Exercitarea de către România a preşedinţiei Consiliului UE în primul semestru din 2019 este cel mai important proiect de ţară, după integrarea în Uniunea Europeană de la 1 ianuarie 2007. Pentru România, o preşedinţie de succes va însemna în primul rând consolidarea profilului de stat membru al Uniunii Europene şi, implicit, creşterea capacităţii noastre de a influenţa deciziile adoptate la nivelul Uniunii Europene.

Mandatul României la preşedinţia Consiliului UE va fi exercitat într-un moment important pentru viitorul proiectului european şi va avea motto-ul 'Coeziunea, o valoare comună europeană'. Astfel, România îşi propune să contribuie la dezbaterea privind consolidarea unităţii Uniunii şi va acţiona pentru asigurarea coeziunii statelor membre.

Cele mai importante proiecte care se vor derula pe perioada preşedinţiei române a Consiliului UE vor fi: finalizarea procesului Brexit, pregătirea noului cadru financiar multianual, finalul de mandat al Comisiei Europene şi al Parlamentului European. Particularitatea acestui moment constă în faptul că, pe de o parte, vor fi necesare eforturi susţinute pentru încheierea dosarelor legislative în curs, iar pe de altă parte posibilitatea introducerii unor teme noi pe agenda europeană va fi destul de limitată. Astfel, tematicile de interes ale preşedinţiei române a Consiliului UE se vor structura pe patru piloni de acţiune: Europa convergenţei: creştere, coeziune, competitivitate, conectivitate; Europa siguranţei; Europa actor global şi Europa valorilor comune.

Turcia a fost şi rămâne un partener important al României, atât în plan politic, cât şi economic, realităţi confirmate inclusiv de soliditatea parteneriatului strategic dintre ţările noastre, care are la bază o relaţie de prietenie tradiţională strânsă.

În context UE, este necesară continuarea punerii în aplicare a Acordului UE-Turcia în domeniul migraţiei, fiind de apreciat eforturile Turciei în gestionarea migraţiei, prin găzduirea pe teritoriul său a unui număr mare de refugiaţi. Această cooperare se derulează în baza Planului comun de acţiuni adoptat în noiembrie 2015 şi a Declaraţiei comune UE-Turcia andosate cu ocazia Consiliului European din 17-18 martie 2016.

Obiectivele majore ale cooperării cu Turcia prevăd limitarea migraţiei ilegale pe ruta Mediteranei de Est/Balcanii de Vest, combaterea reţelelor de trafic cu imigranţi şi acordarea de sprijin umanitar pentru găzduirea refugiaţilor sirieni de către Turcia. Gestionarea eficientă la nivelul Uniunii a domeniului migraţiei şi azilului este un obiectiv prioritar la nivel european, căruia România îi va acorda o atenţie deosebită şi pe perioada asigurării preşedinţiei Consiliului UE.

AGERPRES: Anul acesta este centenarul Marii Uniri, dar se împlinesc şi 80 de ani de la ridicarea relaţiilor diplomatice între România şi Turcia la nivel de ambasadă. Ce evenimente intenţionaţi să organizaţi pentru marcarea acestor aniversări?

Gabriel Şopandă: Aniversările din acest an sunt multiple. Aşa cum aţi menţionat, 2018 este nu doar anul Centenarului Marii Uniri, dar, în relaţia cu Turcia aniversăm 80 de ani de la ridicarea relaţiilor la nivel de ambasadă şi 140 de ani de relaţii diplomatice. În acest context, am lansat deja o serie de acţiuni de promovare şi diplomaţie publică, unele inedite, aflate la prima ediţie, organizate şi în parteneriat cu alte instituţii din Turcia şi România.

Un astfel de eveniment a avut loc recent la Ankara, la 2 mai 2018 - este vorba de primul Festival al Gastronomiei Româneşti, având în vedere similitudinea tradiţiilor culturii gastronomice din ţările noastre. Festivalul s-a desfăşurat timp de o săptămână în cadrul restaurantului hotelului Sheraton din Ankara, unde s-au putut degusta preparate după reţetele culinare tradiţionale româneşti pregătite de către bucătarul-şef, precum sarmale în foi de varză şi viţă, mititei, ciorbă de burtă, dar şi amandine şi papanaşi. În cadrul deschiderii festivalului a fost prezentată şi oferită participanţilor cartea "Împărtăşind aceleaşi gusturi: Bucătăria tradiţională comună turcească şi românească" reeditată în limbile română, turcă şi engleză de către Comisia Naţională a Turciei pentru UNESCO.

Un alt eveniment în premieră a fost deschiderea, în luna februarie 2018, a primului lectorat de limbă, cultură şi civilizaţie românească din Turcia, în cadrul Facultăţii de Limbi, Istorie şi Geografie a Universităţii din Ankara, în prezent cu peste 50 de studenţi turci înscrişi.

Au fost organizate, totodată, o serie de evenimente de marcare a Zilei Brâncuşi, în colaborare cu Biblioteca Naţională a Turciei şi Institutul Francez. Şi, pentru că am menţionat Biblioteca Naţională a Turciei, în anul Centenarului, Ambasada a reuşit să revigoreze "Fereastra culturii române" din cadrul Bibliotecii, donând acestei instituţii peste 300 de volume, care ne-au fost puse la dispoziţie de Biblioteca Naţională a României, Institutul Cultural Român şi Biblioteca Centrală Universitară "Carol I".

De asemenea, Ambasada a organizat o serie de acţiuni de celebrare a Mărţişorului, prin care a adus această tradiţie în sufletele copiilor din diferite şcoli din Ankara, prin intermediul unor ateliere de creaţie a mărţişoarelor susţinute de către artizani veniţi din România. A iniţiat şi coordonat organizarea, împreună cu Ambasadele Republicii Bulgaria, Republicii Macedonia şi Republicii Moldova, a unui eveniment comun de marcare a acestei sărbători tradiţionale, unde au fost oferite mărţişoare centenare comunităţii românilor din zona metropolitană Ankara.

În luna iunie a acestui an, Ambasada a organizat un eveniment de celebrare a iei şi costumului popular românesc, eveniment caritabil în beneficiul copiilor refugiaţilor sirieni care locuiesc în zona metropolitană a Ankarei, şi a lansat prima ediţie a seriei de acţiuni dedicate copiilor turci 'Vino la joacă în România'.

În ultimul trimestru al acestui an urmează să organizăm, împreună cu Institutul Cultural "Dimitrie Cantemir" din Istanbul, un concert extraordinar de celebrare a Centenarului şi a 140 de ani de relaţii diplomatice româno-turce, susţinut de violonistul român de prestigiu internaţional Alexandru Tomescu, împreună cu Orchestra Simfonică Prezidenţială a Turciei, o expoziţie de documente de arhivă privind relaţiile diplomatice dintre două state, precum şi alte acţiuni cu impact public.

Pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri, Ambasada are în vedere organizarea mai multor evenimente de diplomaţie publică în lunile noiembrie şi decembrie, printre care o acţiune de amploare care se va desfăşura chiar pe 1 Decembrie. Aş menţiona, de asemenea, că încă de la începutul mandatului meu, am vizitat comunităţile locale din Turcia şi am intrat în contact cu oamenii din zonele mai îndepărtate de Ankara, pentru a le vorbi despre cultura şi tradiţiile româneşti, despre valorile europene, despre Centenarul Marii Uniri şi semnificaţia acestuia pentru toţi românii, dar şi despre relaţia de secole dintre statele noastre, prietenia şi parteneriatul strategic. În anul Centenarului şi al celor 140 de ani de relaţii diplomatice, mai avem în vedere şi acţiuni de înfrăţire dintre oraşe româneşti şi turceşti, dar şi deschiderea unor noi consulate onorifice.AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Mariana Ionescu; editor online: Magdalena Tănăsescu)

Sursa foto: ankara.mae.ro