România intră într-o nouă fază de incertitudine odată cu demisia premierului Marcel Ciolacu, înlocuit temporar marți de ministrul de interne, liberalul Cătălin Predoiu, informează AFP, care comentează că demisia social-democratului din fruntea executivului român survine după ceea ce France Presse numește 'rezultatul șocant al extremei drepte' în primul tur al alegerilor prezidențiale de duminică.

Prăbușirea coaliției proeuropene de guvernământ deschide calea unei posibile intrări la guvernare a extremei drepte după turul doi al scrutinului prezidențial, în contextul în care candidatul acesteia, George Simion, este favorit în cursa electorală din această țară membră a UE și NATO, care se învecinează cu Ucraina, scrie agenția de presă citată.

Plecarea lui Ciolacu și a Partidului său Social Democrat (PSD) este 'un cadou pentru domnul Simion și o greșeală politică foarte gravă', a declarat pentru AFP profesorul de științe politice Sergiu Mișcoiu.

Dacă va fi ales pe 18 mai, Simion 'va avea acum o marjă de manevră foarte largă pentru a numi un prim-ministru, care ar putea fi un reprezentant al ramurii naționaliste a PSD, în fruntea unei majorități cu partidul său AUR', adaugă el.

În așteptarea negocierilor, ministrul de interne Cătălin Predoiu va deveni prim-ministru interimar și va gestiona treburile zilnice alături de actualii miniștri.

Cătălin Predoiu, în vârstă de 56 de ani, este președintele interimar al partidului liberal (PNL). Fost ministru al Justiției, a fost și șef interimar al guvernului în 2012, scrie AFP.

Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia luni, remarcând eșecul candidatului unic al coaliției la scrutinul din 4 mai: Crin Antonescu, în vârstă de 65 de ani, s-a clasat abia pe locul al treilea, cu 20% din voturi, în urma primarului centrist al Bucureștilor, Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani (20,9%).

Cursa a fost dominată de George Simion (40,9%), în vârstă de 38 de ani, bine plasat pentru a câștiga turul doi, potrivit analiștilor, cu excepția cazului în care 'tinerii români, care au evitat în masă urnele de vot, se mobilizează', notează Mișcoiu.

Victoria acestui fan al președintelui american Donald Trump ar împinge România, membru loial al UE și susținător fidel al Ucrainei, într-o nouă dimensiune, deoarece Simion se opune oricărui ajutor militar către Kiev și îi critică pe 'birocrații de la Bruxelles' cu regularitate.

România se află în plină frământare de la victoria surprinzătoare la alegerile prezidențiale din noiembrie trecut a lui Călin Georgescu, un fost înalt funcționar public acuzat de criticii săi că este pro-Kremlin.

Curtea Constituțională a invalidat acel vot și l-a exclus pe Georgescu de la noile alegeri, după o campanie masivă pe TikTok, marcată de suspiciuni de interferență rusă.

O decizie rarisimă în UE, care a stârnit proteste majore și a sporit furia împotriva premierului Ciolacu, aflat în funcție din 2023 și a cărui imagine a fost pătată de scandaluri de corupție, scrie AFP.

Această incertitudine politică sporită vine într-un moment în care România, țară cu 19 milioane de locuitori, înregistrează cel mai grav deficit public dintre Cei 27 (9,3% din PIB) pentru 2024 și se confruntă cu dificultăți economice.

'Suntem în cea mai complicată situație pe care a trăit-o România' de la tranziția democratică de la sfârșitul comunismului, rezumă expertul citat de AFP.

EFE: Liberalul Cătălin Predoiu își va asuma cu titlu interimar șefia guvernului României

Actualul ministru de interne al României, liberalul Cătălin Predoiu, a fost numit prim-ministru interimar până la formarea unui nou guvern, care îl va înlocui pe social-democratul demisionar Marcel Ciolacu, scrie și EFE.

Agenția de presă spaniolă informează că numirea lui Predoiu în funcția de șef al guvernului până la formarea unui nou executiv a fost semnată de președintele interimar Ilie Bolojan după acceptarea demisiei lui Ciolacu.

Bolojan 'a semnat decretul de numire a lui Marian-Cătălin Predoiu în funcția de prim-ministru interimar, care va îndeplini funcția de prim-ministru până la formarea unui nou guvern', a precizat biroul prezidențial într-un comunicat emis marți.

Anunțându-și luni seară demisia și plecarea Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Ciolacu a apreciat că coaliția tripartită proeuropeană aflată la putere, formată după alegerile legislative din decembrie anul trecut, 'nu mai este legitimă'.

El a făcut astfel referire la victoria clară obținută duminică la urne de euroscepticul și ultranaționalistul George Simion, cu 40,9% din voturi, și la eșecul lui Crin Antonescu, candidatul comun al celor trei partide de guvernământ (PSD, PNL de centru-dreapta și UDMR, partidul etnicilor maghiari).

După ce a aflat de decizia lui Ciolacu și a PSD, Predoiu, care este și liderul interimar al PNL, a anunțat că partidul său nu va renunța la guvernare, întrucât miniștrii săi 'au jurat să servească interesele românilor', scrie EFE.

Conform Constituției, guvernul interimar are atribuții limitate, în principal administrative, și nu poate rămâne la putere mai mult de 45 de zile.

Atribuția sa principală va fi acum organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, pe 18 mai.

În perspectiva acestei curse electorale, Ciolacu a anunțat că partidul său nu va face nicio recomandare susținătorilor săi, în timp ce Predoiu a confirmat sprijinul membrilor partidului său pentru Nicușor Dan.

Viitorul președinte al României va juca un rol important în formarea unui nou guvern, scrie EFE.

Funcția prezidențială din România are responsabilități importante, în special în politica externă și de apărare, astfel încât aceste alegeri sunt considerate cruciale pentru direcția viitoare a țării, notează agenția de presă citată.

dpa: Demisia lui Ciolacu marchează sfârșitul coaliției între PSD și PNL

Agenția de presă germană dpa remarcă totodată că demisia lui Marcel Ciolacu marchează și sfârșitul coaliției între PSD și PNL, însă miniștrii social-democrați vor rămâne deocamdată în funcție cu titlu interimar.

Agenția citată notează în același timp că Predoiu - numit de președintele interimar Ilie Bolojan, care la rândul său se află în funcție din februarie, de la demisia fostului președinte Klaus Iohannis - preia șefia guvernului cu doar două săptămâni înaintea turului doi de scrutin.

În altă ordine de idei, Nicușor Dan a declarat că nu va forma o alianță cu niciun partid și nu va vorbi despre partide în campania electorală, ci doar despre programe și problemele cu care se confruntă cetățenii.

Observatorii de la București consideră că o cooperare deschisă cu partidele tradiționale proeuropene, care sunt nepopulare în rândul multor români, ar putea reduce șansele deja slabe ale lui Dan în turul doi al alegerilor prezidențiale. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor: Mariana Ionescu, editor online: Simona Aruştei)