Parlamentul European vrea un buget UE pentru 2028-2034 'semnificativ mai ambițios', care să răspundă așteptărilor cetățenilor
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Parlamentul European vrea un buget al Uniunii Europene pentru 2028-2034 'semnificativ mai ambițios', care 'să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale', conform unei rezoluții adoptate miercuri de eurodeputați, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg.
Rezoluția, care cuprinde viziunea PE și solicitările sale cu privire la viitorul buget multianual al UE, a fost adoptată cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri.
Conform textului, deputații europeni 'solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambițios, care să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale'.
'Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări', afirmă eurodeputații, conform unui comunicat de presă.
'Ținând seama de retragerea SUA din rolul lor la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității', adaugă aceștia.
Parlamentul precizează că respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență ce prevede 'un plan național pentru fiecare stat membru'.
În schimb, eurodeputații 'solicită o structură care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți'.
Rezoluția reafirmă, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.
Parlamentarii europeni consideră 'inadecvat' 'fondul pentru competitivitate' propus de CE și care ar fuziona mai multe programe existente.
În schimb, ei solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investițiile private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aleșii europeni, adăugând însă că acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.
PE susține de asemenea că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. 'Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent', spun eurodeputații.
'Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială - capacitățile de răspuns în situații de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute', se menționează în rezoluție.
Eurodeputații insistă totodată asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor UE și a statului de drept și pledează pentru un mecanism de condiționalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acțiunile guvernelor lor.
Rezoluția subliniază de asemenea faptul că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanțarea pentru prioritățile-cheie ale UE. Europarlamentarii solicită o separare clară între rambursarea datoriilor și cheltuielile programului financiar și îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.
'Anul trecut, un număr record de oameni au mers la urne pentru a vota în Europa și pentru a ne da un mandat clar. Ei doresc o economie mai puternică, vor mai multă securitate și, mai presus de orice, doresc ca Uniunea Europeană să facă o diferență tangibilă în viața lor de zi cu zi. Acest raport ne deschide calea pentru a îndeplini aceste priorități. Credem că CFM trebuie să răspundă realităților geopolitice pe care nu le putem ignora', a afirmat președinta PE, Roberta Metsola, într-o conferință de presă după adoptarea rezoluției.
'Următorul buget pe termen lung trebuie să fie strategic, flexibil și, de asemenea, responsabil. Strategic pentru că este clar că fondurile noastre trebuie să corespundă obiectivelor noastre strategice. Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro este cheltuit acolo unde este cea mai mare nevoie, și asta va face Parlamentul European. Vom acorda prioritate competitivității și securității Europei și ne vom asigura că investim în ceea ce contează cu adevărat', a adăugat Metsola.

Potrivit acesteia, 'următorul CFM trebuie, de asemenea, să fie flexibil, pentru că ultimii ani au arătat cât de imprevizibilă a devenit lumea'.
'Este un apel clar pentru noi să ne adaptăm. Nu putem permite o situație în care, atunci când se produce un dezastru, de exemplu spre sfârșitul anului, sau o criză se desfășoară la mijlocul ciclului bugetar, nu mai există fonduri pentru a răspunde. De aceea, trebuie să fim mai agili și să acționăm mai rapid atunci când circumstanțele o cer', a atras ea atenția.
Metsola a mai declarat că următorul buget pe termen lung 'trebuie să fie responsabil față de generațiile viitoare'.
'Disciplina fiscală nu este o alegere, este o datorie. Avem nevoie de noi resurse pentru datoriile vechi. Acest lucru a fost promis de ani de zile. Acum este timpul să avansăm și să realizăm acest lucru. În caz contrar, 20% din următorul buget pe termen lung al UE va merge spre rambursarea datoriilor. Este responsabilitatea noastră să ne rambursăm împrumuturile fără a ne sacrifica prioritățile', a completat ea.
Următorul buget pe termen lung 'trebuie să fie ambițios, modern și pregătit să răspundă' nevoilor Europei, a întărit Metsola.
La rândul său, eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE), coraportor pe acest dosar, a spus în plen că Parlamentul European își dorește ca 'următorul buget pe termen lung al UE să fie mai bine echipat pentru a răspunde provocărilor actuale - să ajute Europa să acționeze rapid în situații de criză, să își protejeze mai bine cetățenii și să construiască o Uniune mai puternică și mai competitivă'.

'De asemenea, dorim un sprijin adecvat pentru prioritățile noastre de lungă durată, cum ar fi agricultura și coeziunea. Propunem o creștere responsabilă și justificată a următorului CFM - depășind plafonul învechit de 1% din venitul național brut. Atunci când solicităm ca UE să facă mai mult pentru noi, trebuie să o dotăm în mod corespunzător', a mai declarat eurodeputatul PNL, vorbind despre un CFM 'adaptat la viitor, flexibil, eficient și gata de pus în aplicare la 1 ianuarie 2028'.
'Oamenii și regiunile trebuie să se afle în centrul următorului CFM și trebuie să ne asigurăm că UE este pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor săi. Avem nevoie de investiții puternice pentru a stimula autonomia strategică, reziliența economică și obiectivele verzi, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În plus, un buget ambițios trebuie să promoveze coeziunea socială și teritorială, să includă surse de venituri noi și modernizate și să garanteze o finanțare suficientă pentru securitate, apărare și pregătire pentru a asigura comunități juste și prospere, respectând în același timp statul de drept și valorile fundamentale ale UE', a declarat, la rândul său, în plen coraportoarea Carla Tavares (S&D, Portugalia).
Prioritățile Parlamentului au ca scop să contribuie la propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, care urmează să fie publicată în iulie 2025.
Cadrul Financiar Multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică. După ce au obținut aprobarea Parlamentului, prin majoritatea membrilor care îl compun, guvernele UE adoptă Regulamentul privind CFM în unanimitate. Actualul buget pe termen lung al UE expiră la 31 decembrie 2027.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu s-a întâlnit cu membri ai comunității românești din Melbourne
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, s-a întâlnit, la 25 octombrie, cu membri ai comunității românești din Melbourne, în cadrul vizitei sale în Australia. Întâlnirea a fost organizată de Consulatul României la Melbourne, în coordonarea Ambasadei României în Australia, în prez
Un avion francez de patrulare maritimă a fost mobilizat pentru a contribui la securitate în Marea Neagră
Un avion francez de patrulare maritimă a participat la operațiunile de salvare a navelor atacate în ultimele zile în Marea Neagră, a declarat sâmbătă ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, aflat în vizită în Bulgaria, relatează AFP. Aeronava de tip Atlantique 2 operează în cadrul NATO și se află &ic
Ursula von der Leyen, 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră'
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat vineri că este 'profund alarmată de o nouă escaladare din partea Rusiei în Marea Neagră', în urma unui atac cu drone asupra unei nave de marfă în largul portului Constanța din România, relatează AFP și dpa. Acest atac, pentru care România a dat
BTA/ Două nave botezate la Ruse pentru a sprijini navigația pe Dunăre
Două nave care vor instala și întreține semnele de navigație de-a lungul malurilor sectorului bulgaro-român al Dunării au fost botezate oficial joi, la Ruse. Nava Timok va opera pe partea bulgară, iar nava Dismăr pe partea română. Ambele nave au fost botezate de Margarida Marques, coordonatoarea europeană a coridorului de tra
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua prima vizită la Chișinău pe 27 octombrie
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, va efectua marți, 27 octombrie, o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii M
Nicușor Dan: Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene
Președintele Nicușor Dan a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, că Rusia încearcă să intensifice războiul din Ucraina și să provoace țările europene, în contextul incidentelor cu drone și al amenințărilor la adresa securității regionale. ''Rusia încearcă să escaladeze acest război din Ucraina, înce
Atacurile din Marea Neagră/ PE cere UE să ia în considerare o operațiune navală în regiune și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Parlamentul Europeană solicită UE, într-o rezoluție adoptată joi, să ia în considerare desfășurarea unei operațiuni navale în Marea Neagră și să accelereze operaționalizarea centrului de securitate maritimă de la Marea Neagră în România și Bulgaria. Condamnâ
CEDO: România nu a încălcat Convenția prin neplata integrală a unor drepturi salariale câștigate în instanță de judecători
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins, în unanimitate, cererile formulate de cinci judecători și foști judecători români care s-au plâns de neexecutarea integrală a unor hotărâri judecătorești prin care statul fusese obligat să le plătească diferite sume de bani cu titlu de despăgubire pentru diferențele de remunerație conside
Nicușor Dan: Securitatea și investițiile sunt acum principalele preocupări pentru România (interviu)
Principalele preocupări pentru România în prezent sunt securitatea și investițiile, spune președintele României, Nicușor Dan, într-un interviu acordat miercuri companiei de media Sirius XM. 'Securitatea este prima preocupare, iar în al doilea rând, consider că nu dispunem de investițiile străine pe care
Siegfried Mureșan: Introducerea surselor proprii de venit ale UE, cheia pentru un buget multianual suficient
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Introducerea unor surse proprii de finanțare ale Uniunii Europene este esențială pentru asigurarea unui buget multianual suficient și mai predictibil, care să nu mai depindă de deciziile politice ale șefilor de stat și de guvern, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodeputatul Siegfried Mureșan, r
Nicușor Dan pentru Newsmax: Nu cred că Rusia este pregătită să se așeze la masa dialogului
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat miercuri pentru postul american de televiziune Newsmax că sancțiunile economice împotriva Rusiei trebuie să continue, deoarece Moscova nu este pregătită să negocieze încetarea războiului din Ucraina, relatează instituția media pe site-ul său. În cadrul emisiunii 'Wake Up America' de
Buda: Fermierii români trebuie să primească garanții că activitatea lor nu va fi afectată de situația din Marea Neagră
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Fermierii români și cei din celelalte state membre ale UE aflate la frontiera estică a Uniunii trebuie să primească garanții că activitatea lor nu va fi afectată de situația actuală din Marea Neagră, a declarat miercuri, la Strasbourg, eurodeputatul român Daniel Buda, vicepreședinte al C
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL) a fost reales marți seară vicepreședinte al grupului Partidului Popular European, obținând al doilea cel mai bun rezultat dintre cei zece vicepreședinți aleși, cu 152 de voturi. Grupul PPE este cel mai mare și mai influent grup poli
Victor Negrescu: Am primit multe întrebări în Parlamentul European de ce PSD nu a primit oportunitatea de a nominaliza un premier
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) a declarat că a primit reacții pozitive din partea colegilor săi eurodeputați cu privire la faptul că România are un guvern ales, perceput drept un 'guvern al soluției', deși recunoaște că a fost de multe ori întrebat de ce partidul său nu a primit opo
Victor Negrescu: Am cerut CE mai multă flexibilitate în evaluarea reformelor și disponibilitate la dialog cu noul guvern
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Victor Negrescu (PSD) a declarat marți, la Strasbourg, că a cerut Comisiei Europene mai multă flexibilitate în evaluarea jaloanelor și reformelor implementate de România în cadrul PNRR și să dea dovadă de disponibilitate în dialog cu noul guvern, votat marț










