Parlamentul European vrea un buget UE pentru 2028-2034 'semnificativ mai ambițios', care să răspundă așteptărilor cetățenilor
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Ionuț Mareș, transmite: Parlamentul European vrea un buget al Uniunii Europene pentru 2028-2034 'semnificativ mai ambițios', care 'să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale', conform unei rezoluții adoptate miercuri de eurodeputați, reuniți în sesiune plenară la Strasbourg.
Rezoluția, care cuprinde viziunea PE și solicitările sale cu privire la viitorul buget multianual al UE, a fost adoptată cu 317 voturi pentru, 206 împotrivă și 123 abțineri.
Conform textului, deputații europeni 'solicită un cadru financiar multianual (CFM) semnificativ mai ambițios, care să poată răspunde așteptărilor tot mai mari ale cetățenilor UE pe fondul instabilității globale'.
'Plafonul actual de cheltuieli de 1% din venitul național brut al UE-27 nu este suficient pentru a face față numărului tot mai mare de crize și provocări', afirmă eurodeputații, conform unui comunicat de presă.
'Ținând seama de retragerea SUA din rolul lor la nivel mondial, cheltuielile vor trebui să abordeze războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, un context economic și social extrem de dificil, un decalaj în materie de competitivitate, precum și agravarea crizei climatice și a biodiversității', adaugă aceștia.
Parlamentul precizează că respinge ideea Comisiei de a reproduce modelul Mecanismului de redresare și reziliență ce prevede 'un plan național pentru fiecare stat membru'.
În schimb, eurodeputații 'solicită o structură care să asigure transparența și responsabilitatea parlamentară și implicarea autorităților regionale și locale și a tuturor actorilor relevanți'.
Rezoluția reafirmă, de asemenea, rolul politicii de coeziune în aprofundarea pieței unice, în reducerea inegalităților și în combaterea sărăciei.
Parlamentarii europeni consideră 'inadecvat' 'fondul pentru competitivitate' propus de CE și care ar fuziona mai multe programe existente.
În schimb, ei solicită un fond nou, specific, conceput pentru a mobiliza investițiile private și publice prin mecanisme de reducere a riscurilor sprijinite de UE. Creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară, spun aleșii europeni, adăugând însă că acest lucru nu trebuie să submineze cheltuielile sociale și de mediu sau politicile de lungă durată.
PE susține de asemenea că următorul buget pe termen lung trebuie să reducă birocrația inutilă pentru beneficiari, dar nu trebuie să acorde Comisiei o marjă de manevră mai mare fără controlul democratic al Parlamentului. 'Un buget mai simplu trebuie să fie un buget mai transparent', spun eurodeputații.
'Flexibilitatea cheltuielilor este, de asemenea, esențială - capacitățile de răspuns în situații de criză trebuie să fie integrate în bugetul fiecărui domeniu de politică, iar flexibilitatea ajutorului umanitar ar trebui să fie limitată. Următorul buget ar trebui să includă două instrumente speciale: unul pentru ajutor în caz de dezastre și altul pentru alte provocări neprevăzute', se menționează în rezoluție.
Eurodeputații insistă totodată asupra faptului că accesul la fonduri trebuie să fie condiționat de respectarea valorilor UE și a statului de drept și pledează pentru un mecanism de condiționalitate inteligent pentru a evita penalizarea beneficiarilor pentru acțiunile guvernelor lor.
Rezoluția subliniază de asemenea faptul că rambursarea costurilor de împrumut ale NextGenerationEU nu trebuie să pună în pericol finanțarea pentru prioritățile-cheie ale UE. Europarlamentarii solicită o separare clară între rambursarea datoriilor și cheltuielile programului financiar și îndeamnă Consiliul să adopte noi surse reale de venituri. Împrumuturile comune sunt considerate un instrument viabil pentru abordarea crizelor la nivelul UE, cum ar fi securitatea și apărarea.
'Anul trecut, un număr record de oameni au mers la urne pentru a vota în Europa și pentru a ne da un mandat clar. Ei doresc o economie mai puternică, vor mai multă securitate și, mai presus de orice, doresc ca Uniunea Europeană să facă o diferență tangibilă în viața lor de zi cu zi. Acest raport ne deschide calea pentru a îndeplini aceste priorități. Credem că CFM trebuie să răspundă realităților geopolitice pe care nu le putem ignora', a afirmat președinta PE, Roberta Metsola, într-o conferință de presă după adoptarea rezoluției.
'Următorul buget pe termen lung trebuie să fie strategic, flexibil și, de asemenea, responsabil. Strategic pentru că este clar că fondurile noastre trebuie să corespundă obiectivelor noastre strategice. Trebuie să ne asigurăm că fiecare euro este cheltuit acolo unde este cea mai mare nevoie, și asta va face Parlamentul European. Vom acorda prioritate competitivității și securității Europei și ne vom asigura că investim în ceea ce contează cu adevărat', a adăugat Metsola.
Potrivit acesteia, 'următorul CFM trebuie, de asemenea, să fie flexibil, pentru că ultimii ani au arătat cât de imprevizibilă a devenit lumea'.
'Este un apel clar pentru noi să ne adaptăm. Nu putem permite o situație în care, atunci când se produce un dezastru, de exemplu spre sfârșitul anului, sau o criză se desfășoară la mijlocul ciclului bugetar, nu mai există fonduri pentru a răspunde. De aceea, trebuie să fim mai agili și să acționăm mai rapid atunci când circumstanțele o cer', a atras ea atenția.
Metsola a mai declarat că următorul buget pe termen lung 'trebuie să fie responsabil față de generațiile viitoare'.
'Disciplina fiscală nu este o alegere, este o datorie. Avem nevoie de noi resurse pentru datoriile vechi. Acest lucru a fost promis de ani de zile. Acum este timpul să avansăm și să realizăm acest lucru. În caz contrar, 20% din următorul buget pe termen lung al UE va merge spre rambursarea datoriilor. Este responsabilitatea noastră să ne rambursăm împrumuturile fără a ne sacrifica prioritățile', a completat ea.
Următorul buget pe termen lung 'trebuie să fie ambițios, modern și pregătit să răspundă' nevoilor Europei, a întărit Metsola.
La rândul său, eurodeputatul român Siegfried Mureșan (PPE), coraportor pe acest dosar, a spus în plen că Parlamentul European își dorește ca 'următorul buget pe termen lung al UE să fie mai bine echipat pentru a răspunde provocărilor actuale - să ajute Europa să acționeze rapid în situații de criză, să își protejeze mai bine cetățenii și să construiască o Uniune mai puternică și mai competitivă'.
'De asemenea, dorim un sprijin adecvat pentru prioritățile noastre de lungă durată, cum ar fi agricultura și coeziunea. Propunem o creștere responsabilă și justificată a următorului CFM - depășind plafonul învechit de 1% din venitul național brut. Atunci când solicităm ca UE să facă mai mult pentru noi, trebuie să o dotăm în mod corespunzător', a mai declarat eurodeputatul PNL, vorbind despre un CFM 'adaptat la viitor, flexibil, eficient și gata de pus în aplicare la 1 ianuarie 2028'.
'Oamenii și regiunile trebuie să se afle în centrul următorului CFM și trebuie să ne asigurăm că UE este pregătită să răspundă nevoilor cetățenilor săi. Avem nevoie de investiții puternice pentru a stimula autonomia strategică, reziliența economică și obiectivele verzi, fără a lăsa pe nimeni în urmă. În plus, un buget ambițios trebuie să promoveze coeziunea socială și teritorială, să includă surse de venituri noi și modernizate și să garanteze o finanțare suficientă pentru securitate, apărare și pregătire pentru a asigura comunități juste și prospere, respectând în același timp statul de drept și valorile fundamentale ale UE', a declarat, la rândul său, în plen coraportoarea Carla Tavares (S&D, Portugalia).
Prioritățile Parlamentului au ca scop să contribuie la propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, care urmează să fie publicată în iulie 2025.
Cadrul Financiar Multianual (CFM) este realizat pentru o perioadă de șapte ani și stabilește plafoanele maxime de cheltuieli pentru diferite domenii de politică. După ce au obținut aprobarea Parlamentului, prin majoritatea membrilor care îl compun, guvernele UE adoptă Regulamentul privind CFM în unanimitate. Actualul buget pe termen lung al UE expiră la 31 decembrie 2027.AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Ady Ivaşcu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Vasile Dîncu: Nu putem avea pe bani europeni o protecție a rezilienței democratice cu două viteze
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul PSD Vasile Dîncu a declarat marți, la Strasbourg, că Uniunea Europeană nu poate avea, pe bani europeni, o protecție a rezilienței democratice cu două viteze, motiv pentru care a depus un amendament care cere ca toate statele să participe la Centrul European pentru Reziliență Demo
Nathalie Loiseau/anularea alegerilor din România: CE trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Comisia Europeană trebuie să facă publice rezultatele investigațiilor asupra platformelor digitale, nu poate rămâne o discuție între companii private și birocrații de la Bruxelles, a declarat marți, la Strasbourg, președinta Comisiei speciale a Parlamentului European pentru Scutul europe
Anularea alegerilor în România și situația din Ceuta, principalele exemple în dezbaterea PE privind ingerințele străine și scutul democrației
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 și situația din exclava Ceuta în urma unui aflux migratoriu fără precedent au fost principalele exemple folosite de eurodeputați pentru a ilustra atât pericolul imixtiunilor străine, cât și efectul creșterii autorită
New York, Londra și Paris, în fruntea clasamentului celor mai bune orașe (Oxford Economics)
New York, Londra și Paris ocupă primele trei poziții în Indicele Global al Orașelor pentru 2026 al Oxford Economics, publicat marți, care plasează capitala României, București, pe poziția 214 într-un clasament care include 1.000 de orașe. Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose (California), Tokyo și Zurich completea
Democrația din SUA, la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii (raport International IDEA)
Democrația din Statele Unite a cunoscut un declin semnificativ în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel din ultima jumătate de veac, a avertizat Institutul pentru Democrație și Asistență Electorală (International IDEA) în raportul său anual de marți. Raportul, intitulat 'Starea democrației la nivel mondial 2026: Democrația într-o eră
Raportorul PE pentru bugetul multianual avertizează statele membre că nu vor putea impune orice compromis legislativului UE
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Raportorul Parlamentului European pentru bugetul multianual al UE pentru perioada 2028-2034, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a avertizat luni Consiliul că nu va putea impune orice compromis între statele membre legislativului comunitar, afirmând că în prezent influența
Siegfried Mureșan: Dacă situația de blocaj nu e depășită, alegerile anticipate ar putea să devină o necesitate
Strasbourg - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Eurodeputatul Siegfried Mureșan (PNL), varianta de premier propusă de PNL, USR și UDMR, a declarat luni, la Strasbourg, că este posibil ca alegerile anticipate să devină o necesitate, în cazul în care situația de blocaj pentru formarea unui nou guvern nu va fi depășită în următoare
Ambasadorul României la Chișinău, în vizită la Portul Giurgiulești: 'Este mai mult decât un punct de tranzit'
Ambasadorul României în Republica Moldova, Cristian-Leon Țurcanu, a vizitat joi Portul Internațional Liber Giurgiulești, pe care îl descrie drept un obiectiv strategic pentru Republica Moldova și întreaga regiune. 'Într-un context regional marcat de provocări majore, Portul Giurgiulești este mai mult decâ
Membrii Comisiei speciale a PE pentru criza locuințelor în UE vin în misiune la București, anunță eurodeputata Georgiana Teodorescu
Eurodeputații Comisiei speciale pentru criza locuințelor în Uniunea Europeană vin la București în perioada 26-28 octombrie, a anunțat Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei HOUS și singurul europarlamentar român implicat direct în negocierile politice pe dosarul crizei locuințelor din poziția de raportor din umbră al Grupului ECR, într-un comun
Hadja Lahbib vizitează România și Republica Moldova pentru discuții despre mecanismele europene de protecție civilă
Comisarul european pentru egalitate, pregătire și gestionarea situațiilor de criză, Hadja Lahbib, vine joi, 10 septembrie, la București, unde va discuta cu președintele Nicușor Dan, cu premierul interimar Ilie Bolojan și cu secretarul de stat Raed Arafat despre pregătirea Europei pentru situații de criză și despre rolul României în mecanismele europene de protecț
Ambasadoarea Carmen-Ileana Mihălcescu, în vizită în Creta, unde navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand' se aflau în portul Souda
Ambasadoarea României în Grecia, Carmen-Ileana Mihălcescu, a efectuat în perioada 4-7 septembrie o vizită în Creta, unde în aceleași zile s-au aflat, în portul Souda, navele 'Mircea' și 'Regele Ferdinand'. Vizita a urmărit consolidarea cooperării dintre România și Grecia, atât în plan militar și de
Soluțiile pentru siguranța copiilor în mediul online, analizate la Chișinău, în prezența Maiei Sandu și a Mirabelei Grădinaru
Provocările cu care se confruntă copiii și adolescenții în contextul evoluțiilor digitale rapide și soluțiile care pot fi implementate pentru a asigura protecția acestora în mediul online au fost analizate joi, la Chișinău, în cadrul unei Conferințe internaționale dedicate siguranței online și impactului mediului digital asupra sănătății mintal
CoE: Progrese în România în prevenirea relelor tratamente la poliție și în închisori; îngrijorare cu privire la condițiile precare de detenție și supraaglomerarea
Autoritățile române au făcut progrese semnificative în combaterea relelor tratamente aplicate persoanelor deținute de poliție și în unitățile penitenciare, se arată într-un raport al Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei publicat joi, care atrage totuși atenția că, în continuare, condițiile de detenție rămân foa
Zelenski acuză Rusia că a avariat intenționat un punct de trecere al frontierei dintre Ucraina și România
Rusia își continuă campania împotriva infrastructurii logistice ucrainene, iar în atacul masiv din noaptea de luni spre marți, cu 'un număr semnificativ' de rachete și drone cu motor cu reacție, a provocat intenționat pagube la un punct de trecere a frontierei dintre Ucraina și România, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe p
Elveția: O persoană arestată după un incendiu într-un imobil soldat cu 4 morți, între care doi români
O persoană a fost plasată în arest preventiv în Elveția după un incendiu care s-a soldat cu patru morți, dintre care doi români, în urmă cu zece zile, la Thusis, în estul țării, a anunțat luni justiția, relatează AFP. Acest incendiu a izbucnit în noaptea de 20 spre 21 august în imobilul în care s