Românii cu drept de vot sunt aşteptaţi duminică la urne pentru a-şi desemna reprezentanţii în administraţie locală, fiind organizate aproape 19.000 de secţii în toată ţara.

Astfel, vor fi aleşi pentru următorii patru ani primarul general al Capitalei, preşedinţii de consilii judeţene, membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cei ai consiliilor judeţene, primarii localităţilor, primarii de sectoare ale Capitalei, precum şi membrii în consiliile locale ale fiecărei unităţi administrativ-teritoriale.

***

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, cu domiciliul sau reşedinţa în ţară, au dreptul de a alege autorităţile administraţiei publice locale. Cetăţenii altor state membre ale Uniunii Europene, care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României, au dreptul de a alege autorităţile administraţiei locale, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintali puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua alegerilor, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegătorii au dreptul la un singur vot pentru primar şi un singur vot pentru Consiliul Local, precum şi un singur vot pentru preşedintele Consiliului Judeţean şi unul pentru membrii CJ, respectiv un singur vot pentru primarul general şi unul pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

***

La locale, alegătorii votează la secţiile la care sunt arondaţi cu domiciliul sau reşedinţa, dacă aceasta a fost stabilită cu cel puţin 60 de zile înainte de data scrutinului.

Se poate vota cu un act de identitate valabil, emis de statul român, şi anume cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

Paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic şi paşaportul simplu temporar pot fi folosite la locale doar de cetăţenii români domiciliaţi în străinătate care îşi exercită dreptul de vot în ţară.

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, nu îşi pot exercita dreptul de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din acest an. În cazul alegătorului cu domiciliul în străinătate care şi-a stabilit reşedinţa în ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa, acesta îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare.

De asemenea, alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială din ţară anterior datei de 11 aprilie 2024 şi nu este înscris în lista electorală permanentă şi care se prezintă la vot la secţia de votare la care este arondată strada unde îşi are reşedinţa îşi va putea exercita dreptul de vot la respectiva secţie de votare, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară.

Alegătorul cu domiciliul în ţară, care şi-a stabilit reşedinţa în ţară începând cu data de 11 aprilie 2024, îşi va putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi are domiciliul.

Pentru a vota la locale, alegătorii care sunt cetăţeni ai altor state UE şi care au reşedinţa sau domiciliul pe teritoriul României prezintă biroului electoral al secţiei de votare documentul de identitate însoţit de documentul care atestă adresa din România sau certificatul de înregistrare sau cartea de rezidenţă permanentă. Cetăţenii altor state UE care au drept de vot în România şi care deţin certificate de înregistrare sau cărţi de rezidenţă permanentă al căror termen de valabilitate ar fi expirat în perioada 11 aprilie - 9 iunie 2024 îşi pot exercita dreptul de vot în baza acestora, arată o hotărâre a Biroului Electoral Central.

***

Votarea începe duminică la ora 7,00 şi se încheie la ora 22,00.

Având în vedere că pe 9 iunie au loc atât alegeri europarlamentare, cât şi locale, alegătorii pot opta să îşi exercite dreptul de vot numai pentru un singur tip de scrutin sau pentru ambele scrutinuri.

La finalul zilei, la ora 22,00, preşedintele biroului electoral al secţiei declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 22,00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se găsesc la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege până la ora 23,59.

În ţară, alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea "VOTAT 09.06.2024", pe buletine de vot separate, prezenţa la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de scrutin - locale şi europarlamentare.

În cazul în care alegătorul care se prezintă la vot la o secţie din ţară optează pentru participarea la un singur tip de scrutin, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare sau membrul desemnat de către acesta va bara, în prezenţa alegătorului, cu o linie orizontală, rubrica destinată semnăturii din lista electorală permanentă aferentă tipului de scrutin pentru care nu a optat. Însă alegătorii care au optat şi şi-au exercitat dreptul de vot pentru un singur tur de scrutin şi cărora li s-a aplicat pe actul de identitate timbrul autocolant sau, după caz, ştampila cu menţiunea ''VOTAT 09.06.2024'' vor mai putea să îşi exercite dreptul de vot pentru scrutinul la care nu au optat iniţial până la ora închiderii votării.

***

La intrarea în secţia de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator actul de identitate. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem. După scanarea actului de identitate, alegătorul se prezintă în faţa membrilor biroului electoral al secţiei de votare şi primeşte buletinele şi ştampila cu care intră în cabina de vot.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secţiei de votare. Invocarea neştiinţei de carte, a analfabetismului, a necunoaşterii legii sau a necunoaşterii limbii române nu constituie motiv temeinic care împiedică alegătorul să voteze singur, precizează BEC.

După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinul astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi îl introduce în urnă, având grijă ca acesta să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi i se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.

Fotografierea sau filmarea prin orice mijloace a buletinului de vot este interzisă şi constituie contravenţie.

***

Alegătorii netransportabili - care nu se pot deplasa din cauză de boală - vor putea depune o cerere pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale.

La alegerile locale, alegătorul netransportabil care se află în localitatea de domiciliu îşi poate exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale la secţia de votare la care este arondat după domiciliu, iar votarea se face numai pe baza unui extras întocmit personal de preşedintele biroului electoral de pe lista electorală permanentă.

Cel care se află în localitatea de reşedinţă îşi poate exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale la secţia de votare la care este arondată adresa de reşedinţă, dacă şi-a stabilit reşedinţa anterior datei de 11 aprilie 2024. La locale, alegătorul netransportabil care se află în localitatea de reşedinţă nu îşi poate exercita dreptul de vot prin intermediul urnei speciale dacă şi-a stabilit reşedinţa începând cu data de 11 aprilie 2024.

Cererile pentru exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale pot fi depuse prin mijloace electronice şi fizic, prin intermediul oricărei persoane. Vor fi însoţite de copii ale oricărui act din care rezultă situaţia de fapt care califică alegătorul drept alegător netransportabil.

Cererile pot fi depuse la biroul electoral al secţiei de votare competent inclusiv în ziua votării, fiind recomandat ca depunerea cererilor în preziua votării să se realizeze în intervalul orar 18,00 - 19,00, iar în ziua votării mai devreme de ora 14,00, pentru ca biroul electoral al secţiei de votare să aibă timpul necesar pentru a asigura procesarea cererilor, deplasarea echipei care însoţeşte urna specială, votarea şi returnarea la secţia de votare a respectivei echipe anterior orei 22,00.

Totodată, preşedintele şi membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare, precum şi personalul tehnic auxiliar şi personalul însărcinat cu menţinerea ordinii votează la secţia de votare unde îşi îndeplinesc atribuţiile, dacă domiciliază în unitatea administrativ-teritorială, iar în cazul municipiului Bucureşti dacă domiciliază în sectorul pentru care se votează la secţia respectivă.

Alegătorii internaţi într-o unitate sanitară publică sau privată, cămin pentru persoane vârstnice ori alte asemenea aşezăminte sociale publice sau private pot solicita exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale, numai dacă au domiciliul sau reşedinţa în localitatea sau, în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află unitatea respectivă.

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

***

Peste 18.900.000 de cetăţeni români sunt aşteptaţi duminică să voteze la alegerile locale.

În acest an, 207.389 de candidaturi au fost înscrise pentru acest scrutin. AGERPRES/(AS - autor: Georgiana Tănăsescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Irina Giurgiu)