Optsprezece state membre ale NATO vor atinge în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare, a anunţat miercuri secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, transmit Reuters, AFP şi DPA.

''Mă aştept ca în acest an 18 aliaţi să cheltuiască 2% din PIB-ul lor pentru apărare'', a declarat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii miniştrilor apărării din ţările NATO. El a remarcat că în 2014 bugetul apărării era de 2% din PIB doar în trei state din NATO.

Înaltul oficial aliat a adăugat că statele europene membre NATO vor investi în total 380 de miliarde de dolari în apărare în acest an.

De asemenea, Stoltenberg a subliniat că anul trecut s-a înregistrat o creştere ''fără precedent'' (11%) a cheltuielilor pentru apărare în Canada şi ţările europene din NATO.

''Facem progrese reale, aliaţii europeni cheltuiesc mai mult'', a spus Jens Stoltenberg, care a precizat totuşi că ''anumiţi aliaţi încă au un drum lung de parcurs''. ''Ne-am pus de acord în timpul summitului (de la Vilnius) asupra faptului că toţi aliaţii ar trebui să investească 2% şi că aceşti 2% ar fi un minim'', a explicat el.

Cerută de mult timp de Washington, majorarea cheltuielilor pentru apărare ale ţărilor europene a revenit în atenţie săptămâna trecută, când fostul preşedinte american Donald Trump a evocat posibilitatea ca SUA să nu mai apere ţările Alianţei Nord-Atlantice a căror contribuţie financiară este insuficientă.

În timpul unui miting electoral desfăşurat sâmbătă, Trump, care îl va înfrunta probabil pe Joe Biden la alegerile prezidenţiale americane din noiembrie, a evocat o conversaţie pe care ar fi avut-o cu liderul unui alt stat membru al Alianţei, fără a-i dezvălui numele. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: 'Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?' '', a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja (pe ruşi) să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi facturile''.

Statele membre ale NATO au convenit începând din 2006 să cheltuiască pentru apărare cel puţin 2% din PIB-ul lor, însă numai câteva dintre ele au atins acest obiectiv. După ce în februarie 2022 Rusia şi-a extins invazia din Crimeea şi Donbas şi asupra restului teritoriului ucrainean, ţările membre NATO - în special Germania - şi-au reafirmat acest angajament.

Un raport publicat marţi de Institutul Internaţional pentru Studii Strategice din Londra (IISS) arată că doar 10 dintre cele 31 de membre ale NATO au atins obiectivul alocării a cel puţin 2% din PIB pentru apărare, însă 19 ţări membre ale Alianţei şi-au sporit aceste cheltuieli.

Raportul relevă că Rusia şi China alocă peste 30% din cheltuielile lor publice sectorului militar, în timp ce occidentalii îşi sporesc ''lent'' producţia de rachete şi muniţii după ani întregi în care investiţiile au fost deficitare. La nivel global, cheltuielile militare au sporit anul trecut cu 9%, până la 2.000 de miliarde de euro, nivel record până acum. Raportul explică acest fenomen prin războiul din Ucraina şi tensiunile cu China, indicând că ţările NATO, cu excepţia Statelor Unite, sunt vizate în mod particular.

Pe de altă parte, secretarul general al NATO s-a referit la ''pierderile grele'' suferite recent de marina militară rusă în Marea Neagră, evocând ''un mare succes'' pentru forţele ucrainene.

''Ucrainenii au fost capabili să cauzeze pierderi grele marinei ruse în Marea Neagră'', a spus Jens Stoltenberg, fără a se pronunţa în mod specific asupra navei militare ruse 'Caesar Kunikov', pe care Kievul a anunţat miercuri că a distrus-o. AGERPRES/(AS - autor: Tudor Martalogu, editor: Florin Ştefan, editor online: Ada Vîlceanu)

Citeşte şi:

• NATO: Stoltenberg avertizează Europa să nu se bazeze doar pe ea însăşi pentru apărare