Statele din UE au ajuns la un acord asupra reformei privind migraţia, după ce au fost depăşite reticenţele Italiei

Ambasadorii statelor din UE, reuniţi miercuri la Bruxelles, s-au pus de acord asupra unui text-cheie al reformei politice europene privind migraţia, depăşind reticenţele italiene, înaintea unui summit al celor 27, vineri, în Spania, informează AFP.
Reglementarea în discuţie este menită să organizeze un răspuns european în caz de aflux masiv de migranţi într-o ţară a UE, după cum s-a întâmplat în timpul crizei refugiaţilor din 2015-2016. El promite în special prelungirea duratei de detenţie a migranţilor la frontierele externe ale blocului comunitar.
Acordul, anunţat de preşedinţia spaniolă a UE, ar urma acum să facă obiectul unor negocieri cu Parlamentul European.
Acest text, ultima piesă a "Pactului privind azilul şi migraţia" al UE, asupra căruia trebuiau să se pună de acord statele membre, s-a lovit vreme de mai multe luni de obiecţiile Germaniei, din raţiuni umanitare.
Un compromis a fost elaborat în timpul unei reuniuni a miniştrilor de interne, la sfârşitul lui septembrie, pentru a obţine undă verde din partea Berlinului, însă Italia şi-a manifestat atunci dezacordul.
Obiecţiile sale vizau rolul ONG-urilor care salvează migranţi, potrivit unor surse diplomatice, Roma reproşându-i Berlinului să finanţează mai multe ONG-uri de salvare în Marea Mediterană, dintre care unele operează sub pavilion german.
Şefa guvernului italian Giorgia Meloni ceruse săptămâna trecută ca aceste ONG-uri să debarce migranţi în ţările sub ale căror pavilioane navighează. Compromisul adoptat miercuri a primit în final sprijinul şi al Italiei, şi al Germaniei.
Comisia Europeană şi Spania, care exercită preşedinţia semestrială a Consiliului UE, şi-au exprimat încrederea în perspectivele unui acord înainte de Consiliul European informal care se va desfăşura vineri în Grenada (sudul Spaniei). Arzătoarea problemă a migraţiei se va afla în centrul discuţiilor între şefii de stat şi de guvern.
Paralizia acestei "reglementări de criză" suscita frustrare în cadrul UE, în contextul înmulţirii sosirilor de migranţi la frontierele sale externe şi al situaţiei de pe insula italiană Lampedusa.
Textul prevede, în cazul unui aflux "masiv" şi "excepţional" de migranţi, aplicarea unui regim de derogare mai puţin protector pentru solicitanţii de azil decât procedurile obişnuite.
El prelungeşte durata posibilă de detenţie a unui migrant la frontierele externe ale UE până la 40 de săptămâni şi permite proceduri de examinare mai rapide şi simplificate a cererilor de azil pentru un număr mai mare de expulzaţi (toţi cei care vin din ţări a căror rată de recunoaştere, adică rata de răspuns pozitiv la cererile de azil, este sub 75%), pentru a-i putea expulza mai uşor.
El prevede de asemenea o declanşare rapidă a unor mecanisme de solidaritate faţă de un stat membru ce se confruntă cu acest aflux, în special sub forma relocărilor de solicitanţi de azil sau a unei contribuţii financiare.
În timpul unei reuniuni din iulie, majoritatea necesară adoptării acestei reglementări nu a fost atinsă. Germania s-a abţinut de la vot din cauza opoziţiei Verzilor, membri ai coaliţiei la putere, care cereau modificări pentru minori şi familii.
Pentru a-i determina pe cei 27 să convină asupra acestei reglementări, Parlamentul European a decis să pună o pauză în negocierile deja demarate cu statele membre asupra a alte două texte din pachetul privind migraţia, menite să întărească securitatea la frontierele externe.
Însă acordul încheiat miercuri "constituie un mare pas înainte şi noi suntem acum într-o poziţie mai bună pentru a ajunge la un acord asupra întregului Pact privind azilul şi migraţia cu Parlamentul, până la finalul acestui semestru", a dat asigurări ministrul spaniol de interne Fernando Grande-Marlaska Gomez.
Obiectivul declarat este în orice caz să se ajungă la o adoptare a acestui Pact, prezentat în septembrie 2020 de Comisia Europeană şi care conţine aproximativ zece acte legislative, înainte de alegerile europene din iunie 2024.
În timpul votului de miercuri, Austria, Slovacia şi Republica Cehă s-au abţinut, în timp ce Polonia şi Ungaria s-au opus, potrivit unei surse diplomatice.
"Cerem Bruxellesului să pună imediat capăt acestei politici a migraţiei, cotelor de reinstalare obligatorii (...). Presiunea în creştere a migraţiei asupra Europei Centrale este în totalitate imputabilă Bruxellesului", care "susţine modelul economic al traficanţilor" de migranţi, a reacţionat ministrul de externe ungar, Peter Szijjarto. AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Florin Ştefan)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
SUA: Un american care a amenințat că îl ucide pe Trump a fost arestat
Un american în vârstă de 32 de ani a fost arestat și inculpat pentru că în mesaje online a amenințat că îl va asasina pe Donald Trump, a anunțat vineri Departamentul de Justiție (DoJ) într-un comunicat, notează AFP. Pe contul său de YouTube numit 'Mr Satan, bărbatul a afirmat printre altele că și-a cumpărat ma
Prezidențiale în Polonia: Prima confruntare între candidați
Prima dezbatere între mai mulți candidați la alegerile prezidențiale din Polonia din luna mai s-a concentrat vineri asupra problemelor de securitate, relațiilor internaționale și migrației, notează AFP. Inițial, dezbaterea urma să-i reunească doar pe cei doi favoriți ai alegerilor, pro-europeanul Rafal Trzaskowski, candidat al Coaliției
VIDEO Canada afirmă că negocierile comerciale cu SUA vor începe în mai
Canada și Statele Unite vor începe negocierile pentru un nou acord comercial la începutul lunii mai, a confirmat vineri premierul Mark Carney care avertizează că creșterea taxelor vamale impusă de Donald Trump afectează deja economia canadiană, scrie AFP. Aceste discuții trebuie așadar să aibă loc imediat după alegerile legislative
Israel: Armata afirmă că a interceptat o dronă care venea dinspre est
Armata israeliană a anunțat vineri că a interceptat o dronă care se apropia de Israel dinspre est, în timp ce o sursă militară din Iordania vecină a raportat prăbușirea unei drone ale cărei resturi au provocat un incendiu, notează AFP. Nu au fost înregistrate victime. Pe teritoriul israelian nu s-au declanșat sirene
Erdogan: Israelul vrea să 'dinamiteze revoluția' din Siria
Președintele turc Recep Tayyip a acuzat vineri Israelul că încearcă să 'dinamiteze revoluția' din Siria, agitând diviziunile în țară după îndepărtarea de la putere a președintelui Bashar al-Assad, relatează AFP. Israelul 'încearcă să dinamiteze revoluția de la 8 decembrie agitând diferențele etni
Trump îndeamnă Congresul să legifereze pentru ca ora de vară să devină permanentă
Președintele american Donald Trump a cerut vineri Congresului să legifereze pentru a aboli schimbarea orei, astfel încât ora de vară să devină permanentă, informează AFP. 'Camera Reprezentanților și Senatul ar trebui să se activeze puternic pentru a avea mai mult soare la sfârșitul zilei', a scris președintele american pe platforma sa
Zelenski cere încă 10 baterii Patriot și grăbirea formării unui contingent internațional pentru a fi desfășurat în #Ucraina
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut vineri aliaților Ucrainei în războiul cu Rusia, reuniți la Bruxelles la o nouă întâlnire a miniștrilor apărării, zece sisteme antiaeriene Patriot suplimentare și grăbirea constituirii unui contingent internațional de trupe care să fie desfășurat în Ucraina ca garanție de securitate pentru aceasta &i
Trump cere Rusiei să se 'miște' pentru a încheia războiul cu #Ucraina în care 'mor prea mulți oameni'
'Rusia trebuie să se miște', a transmis vineri președintele american Donald Trump, într-un mesaj pe rețeaua sa de socializare Truth Social, în care a deplâns că 'mor prea mulți oameni, mii pe săptămână, într-un război teribil și fără sens' în Ucraina, consemnează AFP. 'Un război care niciodată nu ar fi tr
Putin îl primește vineri pe emisarul lui Trump, căruia îi va transmite 'preocupările majore ale Rusiei'
Kremlinul a confirmat vineri că președintele rus Vladimir Putin îl va primi vineri la Sankt Petersburg pe trimisul special al SUA, Steve Witkoff, căruia îi va transmite 'preocupările Rusiei' cu privire la situația legată de Ucraina, relatează EFE. Potrivit purtătorului de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, citat de agențiile
ONU afirmă că acțiunile Israelului amenință 'capacitatea viitoare a palestinienilor de a trăi în Fâșia Gaza'
Acțiunile Israelului în Fâșia Gaza amenință 'capacitatea viitoare a palestinienilor de a trăi' în teritoriu, a declarat vineri Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, relatează AFP. 'Moartea, distrugerea, strămutarea, refuzul accesului la nevoile de bază în Gaza și ideea repetată că locuitorii din Gaza ar t
Comisarul european pentru comerț pleacă în SUA pentru negocieri asupra taxelor vamale
Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, va avea luni la Washington discuții cu oficiali americani, după ce președintele american Donald Trump a suspendat pentru 90 de zile taxele vamale suplimentare pe care le hotărâse și UE la rândul ei a suspendat taxele vamale de retorsiune împotriva SUA, relatează vineri agențiile Reuters și EFE.
Turcia: Primarul încarcerat al Istanbulului, adus în fața instanței
Primarul încarcerat și destituit al Istanbulului, Ekrem Imamoglu, a depus mărturie vineri în deschiderea unui proces în care i se impută că ar fi proferat insulte la adresa unui procuror al metropolei pe care a condus-o până la arestare, acesta fiind unul dintre capetele de acuzare care i-ar putea aduce pedeapsa cu detenția și interdicția de a ocupa o
#Ucraina a obținut la reuniunea Grupului de la Ramstein noi ajutoare militare de circa 21 de miliarde de euro
Aliații Ucrainei i-au promis vineri acesteia noi ajutoare militare ce însumează aproximativ 21 de miliarde de euro, a anunțat ministrul britanic al apărării, John Healey, potrivit agenției DPA. Ministrul britanic a prezentat în declarația sa aceste ajutoare militare ca fiind angajamente noi, dar în realitate majoritatea acestora erau deja cun
#Ucraina lucrează pentru a-și îmbunătăți logistica în fața intensificării atacurilor rusești
Șeful armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, a ordonat vineri accelerarea reparațiilor armelor avariate pe front și îmbunătățirea logisticii aprovizionării militare în fața intensificării acțiunilor ofensive de către forțele ruse pe mai multe segmente ale frontului, informează EFE. 'În contextul intensificării acțiunilor ofensive ale
O potențială reducere a numărului de trupe americane din Europa de Est, un semnal îngrijorător pentru europeni (analiști)
O reducere a numărului de trupe americane din Europa de Est, menționată săptămâna aceasta de presa americană, ar fi interpretată ca un nou pas al Washingtonului către Moscova, un semnal îngrijorător pentru europeni, potrivit unor analiști citați de AFP.