Suferim atacuri hibride, dar ar putea urma atacuri militare, a declarat vineri comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, care a avertizat totodată că 'Rusia construiește mașinării de război într-un ritm accelerat', informează EFE.

Fostul prim-ministru lituanian a afirmat că posibilitatea ca președintele rus Vladimir Putin să lanseze un atac militar asupra unui stat membru al UE în următorii ani este reală.

'Putin ar putea folosi această putere militară pentru a testa NATO. Și pericolul este real. Serviciile de informații raportează că Rusia se pregătește să sfideze Articolul 5 al NATO până în 2030', a spus el.

Acest articol din Tratatul de la Washington care guvernează Alianța Atlantică stabilește că 'un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre statele membre, produs în Europa sau America de Nord, va fi considerat un atac îndreptat împotriva tuturor statelor membre'.

'În câțiva ani, Rusia ar putea dori să atace una sau mai multe țări europene. Trebuie să ne asigurăm că Putin nu este tentat' să o facă, a declarat Kubilius.

Kubilius, care a participat la un forum la Bruxelles, a lăsat deschisă calea facilitării de fuziuni între marile companii militare ale Uniunii Europene pentru a le face competitive la nivel global, dat fiind că nicio companie de apărare a UE nu se află printre primele zece din lume.

Politicianul Partidului Popular European (PPE) a apărat 'Cartea Albă' prezentată recent de Comisia Europeană, care stabilește mai multe principii pentru consolidarea capacității defensive a UE într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de reînarmarea Rusiei, și a cerut o creștere semnificativă a investițiilor în acest sector.

'Putin nu se va lăsa descurajat de faptul că îi arătăm Cartea Albă. Va fi așa doar dacă vom transforma Cartea Albă în acțiune', a spus creștin-democratul lituanian.

Comisarul european a cerut sprijin continuu pentru Ucraina, menționând că UE a finanțat-o cu 0,1% din PIB-ul său de la începutul războiului și solicitând intensificarea eforturilor.

'Putem și trebuie să facem mult mai mult (...). Dacă vine furtuna, niciunul dintre noi nu va scăpa de distrugere. Solidaritatea este cea mai importantă valoare a noastră. Dacă o țară nu investește în apărarea sa, acest lucru slăbește toate sistemele noastre de apărare', a apreciat comisarul european.

Politicianul lituanian a subliniat totodată importanța creșterii cheltuielilor de apărare de către statele membre ale UE și a consolidării industriilor militare cu o viziune strategică europeană, inclusiv a țărilor mediteraneene care văd amenințarea rusă ca fiind mai îndepărtată decât în alte teritorii, cum ar fi statele baltice.

'Protejarea industriei naționale nu ne va proteja de Rusia', a remarcat Kubelius, adăugând că UE nu este în competiție cu NATO, ci mai degrabă cele două sunt complementare. El a pledat pentru 'dezvoltarea unei industrii de apărare la nivelul întregii UE'.

Kubilius a reamintit că, 'în cele 15 luni dinaintea invadării Ucrainei, statele membre au achiziționat doar 20% din echipamentul lor militar de la UE'.

'Nu avem o piață unică a apărării. Industria noastră este foarte fragmentată', a avertizat el.

Kubilius a afirmat că, 'în următorii ani, din cauza puterii militare în creștere a Chinei, partenerii noștri americani își vor muta atenția de la Europa la Indo-Pacific' și a cerut Europei să preia controlul asupra viitorului său în materie de apărare.

'Cei 460 de milioane de europeni nu ar trebui să se bazeze pe 340 de milioane de americani pentru a se apăra împotriva a 140 de milioane de ruși care nu pot învinge 38 de milioane de ucraineni. Putem face mai bine', a rezumat el.

Comisarul european, care a declarat că instituții precum Banca Europeană de Investiții (BEI) 'distrug tabuurile' privind facilitățile financiare pentru a canaliza fonduri către industria militară a UE, a atras atenția asupra paradoxului că o mare parte din economiile făcute de europeni este investită în SUA, inclusiv companii de apărare care apoi cumpără start-upuri europene. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)