O reducere a numărului de trupe americane din Europa de Est, menționată săptămâna aceasta de presa americană, ar fi interpretată ca un nou pas al Washingtonului către Moscova, un semnal îngrijorător pentru europeni, potrivit unor analiști citați de AFP.

Oficiali ai Departamentului Apărării al SUA iau în considerare retragerea a 10.000 de soldați americani staționați în Europa de Est, a relatat NBC News săptămâna aceasta, citând surse americane și europene.

Cei 10.000 ar face parte din cei 20.000 de soldați suplimentari desfășurați de administrația fostului președinte al SUA, democratul Joe Biden, pentru a consolida protecția Europei de Est după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.

Aproximativ 100.000 de soldați americani sunt prezenți în Europa, dintre care puțin peste 65.000 permanent, potrivit datelor Pentagonului.

Generalul Christopher Cavoli, comandantul forțelor americane din Europa, a declarat miercuri în Camera Reprezentanților că aceste cifre sunt reevaluate cu regularitate. 'Am recomandat în mod constant ca acestea să fie menținute și voi continua să o fac', a adăugat el.

În aceeași audiere, o reprezentantă a Pentagonului, Katherine Thompson, nu a exclus această opțiune, amintind că este în derulare o revizuire generală a desfășurărilor de trupe americane în întreaga lume.

'Cântărim aceste elemente în funcție de interesele declarate de președintele Trump (...) Încă nu a fost luată nicio decizie', a spus ea.

Președintele american Donald Trump reiterează mereu că Statele Unite cheltuiesc prea mult pentru a-și menține prezența militară în lume și că prioritatea strategică a Washingtonului este confruntarea cu China.

În acest context, retragerea trupelor rotative recent desfășurate ar fi 'mai ușoară decât retragerea forțelor permanente precum cele din Europa de Vest', a declarat pentru AFP Artur Kacprzyk, de la centrul de cercetare polonez PISM.

Țările din Europa de Est, cum ar fi Polonia, România și statele baltice, sperau ca soldații americani să rămână pe teritoriul lor.

'Polonia a fost menționată în mod repetat ca o țară în care merită să se investească. Așa că (Statele Unite) probabil nu se vor uita spre cei mai apropiați aliați ai lor pentru a le face ceva', speră ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.

O reducere 'ar fi un semnal foarte rău, deoarece ar încuraja Rusia să fie mai agresivă față de Europa și ar fi interpretată ca o concesie uriașă făcută Moscovei de America', a declarat pentru AFP George Scutaru, fondatorul think tank-ului român NSC (New Strategy Center).

Acest lucru ar 'amplifica îngrijorările cu privire la fiabilitatea Statelor Unite ca aliat și temerile că vor încerca să ajungă la un acord cu Rusia în detrimentul' Europei, este de acord Artur Kacprzyk.

Această retragere ar surveni în plină reîncălzire a relațiilor dintre Washington și Moscova inițiată de Donald Trump: conversații telefonice cu Vladimir Putin, întâlniri bilaterale, schimburi de prizonieri și negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Prezența soldaților americani în țările fostului bloc comunist este un motiv recurent de iritare pentru Moscova. 'Evident, Rusia ar saluta o reducere a forțelor americane în apropierea granițelor sale', prezice Kacprzyk, amintind că Moscova a cerut retragerea tuturor trupelor aliate de pe flancul estic al NATO la sfârșitul anului 2021.

Or, spune Scutaru, 'este imposibil să se decupleze' cele două mișcări: negocierile privind Ucraina și procesul mai profund și mai lung de retragere a Americii din Europa, care este în desfășurare de mult timp.

'Deja sub Obama în 2013-2014, a existat un prim punct de cotitură odată cu retragerea a două din cele patru brigăzi de luptă' americane din Europa, amintește francezul Guillaume Lasconjarias, director de studii la Institutul de Studii Avansate în Apărarea Națională (IHEDN).

El a subliniat totodată transformarea profilului unităților americane în Europa: mai puține trupe de luptă, mai multe trupe de sprijin care facilitează o redistribuire rapidă a combatanților și o creștere a puterii țărilor europene.

Cu o posibilă retragere a acestor trupe de întărire trimise în 2022, 'vom reveni la statu quo ante (situația care a fost înainte - n.r.)', a spus el. Potrivit acestuia, este urmărit îndeaproape ceea ce se va decide, în special soarta Corpului V de armată al SUA, care a fost parțial reinstalat în Polonia în 2022.

'În timpul Războiului Rece, Corpul V a fost cel care a structurat apărarea în fața Cortinei de Fier. Dacă îl închid, semnalul este că se revine la o postură pe timp de pace, și nu de criză', a spus Lasconjarias. AGERPRES/(AS - redactor: Ionuț Mareș, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Adrian Dãdârlat)