Trimisul special al AGERPRES, Tudor Martalogu, transmite: Delegaţii Partidului Popular European, reuniţi la Rotterdam, îşi completează miercuri conducerea pentru următorii trei ani, după ce în prima zi a congresului statutar l-au ales pe germanul Manfred Weber în funcţia de preşedinte al formaţiunii paneuropene.

Candidaţii înscrişi pentru cele zece funcţii de vicepreşedinte sunt Esther de Lange (Ţările de Jos), Mariya Gabriel (Bulgaria), Esteban Gonzales Pons (Spania), Johannes Hahn (Austria), Andrzej Halicki (Polonia), David McAllister (Germania), Siegfried Mureşan (România), Petteri Orpo (Finlanda), Franck Proust (Franţa), Dubravka Suica (Croaţia) şi Antonio Tajani (Italia).

Pentru funcţia de trezorier candidează Paulo Rangel (Portugalia) şi Tomas Zdechovsky (Republica Cehă).

Misiunea noului preşedinte al PPE se anunţă a fi una dificilă - aceea de a reface influenţa formaţiunii la nivel european după înfrângerile electorale din Franţa şi Germania.

'Sunt extrem de mândru să fiu ales preşedinte al celui mai mare partid politic din Europa. Împreună putem spune 'nu' unei Europe a lipsei de încredere a populiştilor, care polarizează oameni şi ne distruge viitorul. Spunem 'nu' unei Europe a elitelor şi abordării lor de sus în jos. Suntem partidul care este cel mai apropiat de realităţile de zi cu zi ale cetăţenilor. Mai mult ca oricând, vom lucra pentru a ne uni societăţile şi nu vom opri niciodată lupta pentru o Uniune Europeană mai bună şi mai puternică pentru oamenii din Europa", a declarat Manfred Weber în discursul rostit marţi seară la scurt timp după alegerea sa conducerea PPE.

''Să fim oneşti, nu ne aflăm în cel mai bun moment al istoriei noastre'', a recunoscut noul preşedinte al PPE, care din 2014 este şi liderul grupului omonim din Parlamentul European.

El s-a referit şi la perspectiva europeană a Ucrainei. ''Primul mesaj pe care trebuie să îl dăm în acest moment: da, puteţi deveni membru al Uniunii Europene'', a spus Weber în faţa delegaţilor şi a invitaţilor, printre care Petro Poroşenko. Acesta din urmă a fost preşedinte al Ucrainei între anii 2014 şi 2019 şi conduce în prezent partidul Solidaritatea Europeană, formaţiune care este a doua forţă politică în parlamentul de la Kiev şi se află în opoziţie faţă de preşedintele Volodimir Zelenski.

În prezent, doar şapte ţări din UE - Austria, Cipru, Croaţia, Grecia, Letonia, Lituania şi România - au şefi de stat sau de guvern membri ai Partidului Popular European. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)

Citeşte şi:

• Aderarea României la spaţiul Schengen nu mai poate fi amânată, subliniază liderul PNL în congresul PPE

• Nicolae Ciucă - întrevederi cu preşedinţii CE şi PE, în marja Congresului PPE de la Rotterdam

• Nicolae Ciucă - întrevederi cu preşedinţii CE şi PE, în marja Congresului PPE de la Rotterdam