Lung de 448 de pagini şi împărţit în două volume, raportul procurorului special american asupra ingerinţei ruse în campania electorală din SUA, Robert Mueller, a fost publicat joi, informează AFP.

Donald Trump reacţionase cu spaimă la anunţarea, în 17 mai 2017, că un procuror special fusese numit. "Oh, Doamne ! Este teribil. Este sfârşitul preşedinţiei mele. Sunt terminat !", reacţionase preşedintele în Biroul Oval, când ministrul justiţiei la vremea respectivă, Jeff Sessions, l-a informat despre numirea lui Robert Mueller.

Donald Trump "s-a prăbuşit în fotoliul său", precizează raportul procurorului Mueller, bazându-se pe note luate de directorul de cabinet al lui Sessions.

"Toată lumea îmi spune că dacă ai pe cap unul din aceşti procurori speciali, îţi dărâmă preşedinţia. Va lua ani şi ani şi eu nu voi putea face nimic. Este cel mai rău lucru care mi se întâmplă", ar fi declarat Trump.

Procurorul Mueller conchide că nu a existat o înţelegere între membrii echipei lui Trump şi Rusia, în pofida numeroaselor contacte, mai mult sau mai puţin discrete.

"Nu există suficiente indicii pentru a acuza membri din echipa de campanie a lui Trump că s-ar fi coordonat cu reprezentanţi ai guvernului rus pentru a influenţa alegerile din 2016", potrivit raportului.

Asupra acestui punct crucial, procurorul Mueller nu-l albeşte pe Donald Trump: "Dacă acest raport nu conchide că preşedintele nu a comis delict, el nici nu-l exonerează".

Robert Mueller afirmă că "eforturile preşedintelui pentru a influenţa ancheta au eşuat în majoritatea lor, dar asta rezultă în principal din faptul că persoanele care îl înconjurau pe preşedinte au refuzat să execute ordinele sale şi să dea curs cererilor sale".

Preşedintele a cerut astfel şefului serviciilor juridice ale Casei Albe să-l destituie pe procurorul special, ceea ce acesta a refuzat. El şi-a înmulţit presiunile asupra ministrului său de justiţie şi a martorilor-cheie. "Văzând actele în ansamblul lor, aceasta le poate clarifica sensul", scrie Robert Mueller.

Mueller raportează că Serviciul de informaţii militar rus "GRU" a "vizat pentru prima oară biroul personal al lui Hillary Clinton la circa cinci ore după declaraţia lui Trump" din 27 iulie 2016, în cursul căreia el a invitat Rusia să regăsească mesajele electronice şterse ale rivalei sale democrate în alegeri.

Ruşii au reuşit să pirateze şi să difuzeze prin site-uri şi WikiLeaks e-mailuri ale Partidului Democrat, iar apoi ale unui colaborator apropiat al lui Hillary Clinton.

Asupra acestui punct, procurorul special nu are nicio îndoială:"Statul rus s-a amestecat în alegerile prezidenţiale din 2016 într-un fel amplu şi sistematic".

"Mai întâi, o organizaţie rusă a dus o campanie prin reţelele de socializare care l-a favorizat" pe Donald Trump, dar "a denigrat-o" pe opozanta sa democrată Hillary Clinton.

"Pe de altă parte, o agenţie de informaţii rusă a efectuat operaţiuni de piratare informatică împotriva organizaţiilor, angajaţilor şi voluntarilor care lucrau în campania lui Clinton, iar apoi au publicat documentele furate", conform raportului. AGERPRES/ (AS-editor: Lilia Traci, editor online: Alexandru Cojocaru)