Rusia desfășoară de trei ani o campanie foarte organizată de război informațional pentru a legitima și a aduna susținere pentru invazia sa în Ucraina, dând dovadă de 'o adevărată cultură strategică' în acest domeniu, potrivit unui raport guvernamental francez, informează marți AFP.

La trei ani de la declanșarea invaziei ruse, documentul Viginum, organismul francez de luptă împotriva ingerințelor digitale străine, descrie șapte campanii lansate în serviciul statului rus.

Toate încearcă să 'legitimeze caracterul întemeiat al 'operațiunii militare speciale' în Ucraina, prezentând-o drept o acțiune defensivă în fața pretinsei agresivități a unui stat ucrainean susținut de 'Occidentul colectiv'', explică studiul.

'Rusia dispune de o doctrină informațională solidă, testată de multă vreme și experimentată, care se sprijină pe o adevărată cultură strategică, pe linii ideologice puternice', comentează Marc-Antoine Brillant, directorul Viginum.

În mod tradițional, subliniază el, Moscova dezvoltă acțiuni 'fie de o manieră globală, pentru a întreține un zgomot de fond permanent, fie însoțind alte acțiuni în câmpul fizic, în special în timpul unor conflicte armate'.

Și dacă invazia rusă în Peninsula Crimeea în 2014 a accelerat procesul, un salt major a avut loc în 2022, cu acțiuni ce au vizat în special Europa, inclusiv Franța și Ucraina, și Africa.

Modurile operatorii documentate de Viginum provin de la organisme de stat ruse, dar și de la actori privați care acționează ca subcontractori sau care finanțează operațiunile pentru 'a obține beneficii financiare sau politice', precizează raportul.

Marc-Antoine Brillant citează 'Kremlin leaks' de la media online estonă Delfi, conform cărora Moscova alocă anual aproape un miliard de euro pentru acest obiectiv.

'Aceasta este dovada că dezinformarea, propaganda și comunicarea sunt instrumente esențiale ale strategiei lor de destabilizare', în pofida costului exorbitant al războiului în Ucraina, subliniază Brillant.

El subliniază de asemenea creșterea puterii, menită să dureze, a influencerilor, dintre care circa 2.000 'au fost abordați, aproape peste tot și fără știrea lor, de către societăți-paravan'.

Unii au fost, prin aceste societăți-paravan, 'instrumentalizați pentru a difuza conținut' în legătură cu care ei nu știau cine este 'adevăratul comanditar'. O procedură ce permite ocolirea acțiunilor de moderare ale platformelor sociale și atingerea mai multor tipuri de public.

În Franța, în Europa, operațiunea Doppelgänger (sau RNN) încearcă astfel de ani de zile 'să submineze sprijinul occidental pentru Ucraina', uzurpând identitatea media (Le Monde, The Washington Post, Der Spiegel, etc.) și a unor instituții (NATO, Ministerul Afacerilor Externe francez, etc.), prin preluarea identică a logo-urilor și tipografiei organismelor uzurpate.

'Matrioșka' țintește la rândul său mass-media și fact-checkers, în special francezi, în timp ce Voice of Europe 'denigrează' guvernul ucrainean în Occident, potrivit raportului. Media ar fi permis de asemenea apropierea unor personalități politice europene favorabile opririi sprijinului pentru Kiev.

În teritoriul ucrainean, 'Portal Kombat se bazează pe o rețea de peste 200 de site-uri web care (...) distribuie masiv articole provenind de la surse pro-ruse' (canale Telegram, agenții de presă, site-uri oficiale ruse).

Site-urile au vizat în special Kievul începând din aprilie 2022, potrivit Viginum, pentru 'a amplifica resentimentul populațiilor locale ruse la adresa autorităților ucrainene și a informa asupra operațiunilor militare în curs'.

Organismul revine de asemenea asupra faimosului proiect 'Lakhta' în Africa, la originea 'campaniei informaționale de sprijin' pentru desfășurarea grupării paramilitare ruse Wagner și care a vizat Franța, în special în Republica Centrafricană sau în Sahel.

Activitatea sa s-a redus după moartea, într-un misterios accident aviatic, a șefului Wagner, Evgheni Prigojin, în august 2023. La Moscova, proiectul a fost reluat apoi, potrivit surselor consultate de AFP, de SVR (spionajul extern) și/sau FSB (securitatea internă).

Marc-Antoine Brillant admite cu toate acestea o dificultate majoră: niciun instrument de măsurare a impactului nu obține consens.

'Este dificil să se ateste în mod fiabil că o populație și-a schimbat comportamentul ca efect al campaniilor repetate', afirmă el. Viginum se concentrează prin urmare doar pe ceea ce este măsurabil: 'vizibilitate, anvergură, risc de impact'. AGERPRES/(AS - redactor: Adriana Matcovschi, editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)