Bruxelles - Trimisul special al AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Uniunea Europeană speră la o 'reacție puternică' din partea SUA dacă Rusia continuă să refuze o încetare a focului în Ucraina, a declarat marți dimineață șefa diplomației europene Kaja Kallas, la sosirea la reuniunea miniștrilor apărării din țările UE.

'SUA au declarat că, dacă Rusia nu acceptă o încetare a focului necondiționată, vor exista consecințe. Vrem, deci, să vedem aceste consecințe', a declarat ea cu puțin timp înainte de începerea reuniunii în format CAE (Consiliul Afaceri Externe).

'Nu am văzut cu adevărat presiuni asupra Rusiei în urma acestor discuții', a adăugat ea, referindu-se la convorbirea telefonică de luni dintre președintele american Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin.

Președintele american a anunțat luni că Rusia și Ucraina vor 'începe imediat negocieri în vederea unei încetări a focului' după convorbirea telefonică cu Putin, care nu a consimțit la încetarea luptelor fără condiții, așa cum au cerut Washington și Kiev.

Washingtonul a promis o 'reacție puternică' dacă Rusia va continua să refuze încetarea focului necondiționată care a fost acceptată de Ucraina, a reamintit Kaja Kallas.

'Este ceea ce vrem să vedem din partea tuturor părților care au declarat că vor acționa în consecință', a adăugat ea.

Mai târziu în cursul zilei urmează să aibă loc și o reuniune a miniștrilor de externe la Bruxelles, una în care - și-a exprimat Kaja Kallas speranța - aceștia vor ajunge la un acord privind ridicarea sancțiunilor economice asupra Siriei.

Miniștrii iau în calcul o decizie politică de a ridica sancțiunile economice, menținând în același timp sancțiunile care vizează fostul regim al lui Bashar al-Assad și introducând măsuri împotriva celor care încalcă drepturile omului.

'Este clar că vrem să existe locuri de muncă și un trai mai bun pentru oamenii de Siria, în așa fel încât să fie o țară mai stabilă', a mai spus Kallas la sosire.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care participă la reuniunea miniștrilor apărării, a declarat că este un lucru 'foarte pozitiv' că administrația SUA este implicată în efortul de pace în Ucraina, dar a subliniat că este crucial ca și statele europene și Ucraina să fie consultate.

Rutte a apreciat că este un 'semn bun' că președintele american a purtat luni o conversație telefonică cu omologul său rus, Vladimir Putin, și a salutat, de asemenea, faptul că Trump i-a informat ulterior despre conținutul discuțiilor pe liderii europeni și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

'Cred că este un semn bun că acel apel a avut loc aseară. Este pozitiv că președintele SUA a telefonat apoi președintelui ucrainean și liderilor europeni, inclusiv președintei Comisiei Europene (Ursula von der Leyen)', a adăugat Rutte.

Secretarul general al NATO s-a declarat totodată foarte mulțumit că Donald Trump își asumă 'rolul de conducere' în negocierile de pace din Ucraina.

El a reamintit că, până în ianuarie 2025, când Donald Trump s-a întors la Casa Albă, nu au existat discuții cu Rusia și că este un lucru pozitiv că președintele american a început să deschidă linii de comunicare cu președintele rus.

Ministrul apărării german Boris Pistorius l-a acuzat pe Vladimir Putin că nu este interesat cu adevărat de pace în Ucraina și că nu face decât să tragă de timp în discuțiile cu SUA.

Europa trebuie să sporească presiunea asupra Rusiei impunând mai multe sancțiuni, în special asupra vânzărilor Rusiei din domeniul energiei, a pledat Pistorius.

'Am văzut atacuri masive (rusești) din nou în ultimele zile. Acestea spun mai multe decât declarațiile de fațadă pe care le-am auzit până acum', a mai afirmat el.

'Putin trage de timp în mod clar, din nefericire trebuie să spunem că Putin nu este interesat de pace', a opinat ministrul apărării german.

Andris Spruds, ministrul apărării din Letonia, a declarat la sosirea la reuniune că ajutorul pentru Ucraina este foarte important pentru ca această țară să poată negocia de pe o poziție de forță. El susține că Letonia își face datoria din acest punct de vedere, instruind soldați ucraineni și alocând 0,25% din PIB-ul său pentru apărarea Ucrainei.

'Cea mai bună garanție de securitate este o armată ucraineană foarte bine antrenată și dotată', a subliniat el.

Spruds a mai spus că Letonia, la fel ca alte țări, vrea să profite de inițiativele Comisiei Europene pentru a-și finanța investițiile în apărare, întrucât scopul său este să crească alocarea pentru cheltuieli militare de la 3,7% din PIB în prezent, la 5% din PIB.

El a mai declarat că țara sa susține negocierile de pace, deși înțelege că este vorba despre un proces complicat. 'Trebuie să fim clari cu cine avem de-a face. Avem de-a face cu un regim expansionist care nu vrea să facă pace deoarece chiar el a declanșat războiul', a subliniat el.

În același timp, 'noul pachet de sancțiuni al UE trebuie să lovească în miezul intereselor financiare ale Rusiei, în special cele legate de petrol. Cred că am făcut destul de mult în acest sens, dar încă vedem spațiu de manevră', a apreciat Spruds.

UE urmează să adopte oficial marți un al 17-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care vizează noi petroliere 'fantomă' utilizate pentru a ocoli sancțiunile deja existente, menite să elimine exporturile de petrol rusesc.

Un al 18-lea pachet, deja în discuție, prevede în special 'sancțiuni împotriva Nord Stream 1 și Nord Stream 2', după cum a anunțat săptămâna trecută președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceste gazoducte care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au ieșit din uz după exploziile neelucidate din septembrie 2022, la câteva luni de la începutul ofensivei ruse în Ucraina. Nord Stream 2, finalizat în 2021, nu a obținut niciodată autorizația de exploatare necesară pentru a transporta gaz natural, în contextul amplificării tensiunilor cu Rusia.

În acest sens, Kaja Kallas a declarat marți dimineață că UE continuă să lucreze 'asupra următorului pachet de sancțiuni pentru a spori presiunea asupra Rusiei'. Acestea vizează, printre altele, 'plafonarea prețului petrolului, energia și sectorul bancar', a precizat ea. AGERPRES/(A - editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)