Războiul din Ucraina, precum și sprijinul acordat de România acestei țări ''nu sunt motive'' pentru ca Guvernul ''să abdice'' de la obligațiile sale constituționale și legale privind protecția minorității române din Ucraina, a afirmat, joi, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

''Atragem atenția Guvernului și președintelui că existența războiului ca urmare a agresiunii Rusiei, precum și sprijinul acordat de România Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii nu sunt motive pentru ca Guvernul să abdice de la obligațiile sale constituționale și legale privind protecția minorității române din Ucraina. Ne exprimăm preocuparea pentru păstrarea identității românilor din Ucraina și pentru respectarea drepturilor persoanelor aparținând comunităților românești din Ucraina'', a precizat Peiu la conferința organizată de AUR, la Parlament, cu tema ''Iubim Ucraina în limba română''.

Senatorul AUR a mai precizat că, în acest context, statul ucrainean trebuie să respecte convențiile și tratatele internaționale privind drepturile omului și drepturile minorităților, inclusiv dreptul persoanelor minorității române de a avea propria organizare bisericească.

''Considerăm, de asemenea, că statul ucrainean trebuie să respecte convențiile și tratatele internaționale privind drepturile omului și drepturile minorităților, precum și Tratatul bilateral din 2 februarie 1997 cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina. Tratatul bilateral are prevederi privind protecția minorităților, printre care și dreptul de a înființa sau menține propriile organizații, asociații, precum și instituții sau așezăminte de învățământ, culturale și religioase. Ca atare, Ucraina a recunoscut dreptul persoanelor aparținând minorității române de a avea propria organizare bisericească. Ca stat invitat să adere la Uniunea Europeană, Ucraina trebuie să respecte criteriile de aderare, criteriile de la Copenhaga și, în primul rând, să respecte și să protejeze minoritățile pentru a putea să continue parcursul european'', a susținut Peiu.

În opinia sa, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi un pretext pentru 'punerea în paranteze' a drepturilor minorității române.

''Considerăm că agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei nu poate fi un pretext pentru punerea în paranteze a drepturilor minorității române. Dimpotrivă, respectarea acestor drepturi o să întărească capacitatea de reziliență a Ucrainei ca stat democratic, mai ales că una dintre mizele declarate ale războiului este lupta dintre autoritarism și democrație'', a conchis el.

La rândul său, profesorul Dan Dungaciu a subliniat faptul că relația României cu Ucraina are două repere 'majore', ce țin de minoritatea românească din țara vecină și de modul în care țara noastră ar trebui să se implice în reconstrucția Ucrainei după terminarea războiului.

''Relația cu Ucraina are două repere majore. Unul ține de minoritatea românească din Ucraina, al doilea ține de modul în care România se raportează nu doar la ce se întâmplă pe front, ci la ce se va întâmpla după ce războiul se va fi terminat. Lunga discuție despre reconstrucția Ucrainei și incapacitatea Guvernului României, instituțiilor României, să dea un răspuns coerent la asta'', a punctat Dungaciu.

El a adăugat că minoritatea română din Ucraina se află, în acest moment, sub egida bisericii ucrainene, care ține de Moscova.

''Românii din Ucraina, cele 130 de lăcașuri de cult, se află în acest moment sub egida bisericii ucrainene, care ține de Moscova. Soluția pe care legislația Ucrainei le-o oferă este înființarea unei asociații. Asociația numită Biserica Ortodoxă Românească din Ucraina, care să îi adune pe acești români, sau bisericile românești de acolo, sub egida acestei asociații, să funcționeze sub Patriarhia Română și în câmpul legal al Ucrainei. O legislație perfect legală, în conformitate cu legislația și ucraineană și europeană. Această asociație s-a constituit, hârtiile au fost depuse în mai 2024, dar, din păcate, oficialii de la Kiev nu au dat un răspuns (...)'', a detaliat Dungaciu. AGERPRES/(A - redactor: Sorinel Peneș, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)