Plenul Camerei Deputaților a reexaminat, luni, Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul integrității, ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr. 883 din 17 august.

S-au înregistrat 183 de voturi 'pentru', 84 'împotrivă' și trei abțineri.

Anterior, comisiile juridică și de constituționalitate ale Camerei Deputaților, reunite, au dat raport favorabil propunerii legislative.

Deputații au adoptat mai multe amendamente, în acord cu CCR, între acestea unul susținut de parlamentarii PSD, PNL, USR, UDMR și din grupul minorităților, la recomandarea Agenției Naționale de Integritate, pentru ca averile demnitarilor să fie din nou publice. În urma declarațiilor de interese și a celor de avere completate de demnitari, ANI va genera o fișă publică privind interesele financiare, care se va completa de la 1 ianuarie 2027.

Fișa se menține pe pagina de internet a ANI pe o perioadă de 5 ani de la publicare.

Printr-un amendament al USR, a fost eliminată prevederea potrivit căreia agenția asigură publicarea declarațiilor de interese financiare pe pagina sa de internet, în termen de cel mult 60 de zile de la generare, pentru soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți cu președintele României, cu deputații, cu senatorii, cu prim-ministrul, cu membrii Guvernului prevăzuți la art. 18 din OUG nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, cu șeful Cancelariei prim-ministrului, cu secretarul general și cu secretarii generali adjuncți ai Guvernului, cu secretarii de stat, cu subsecretarii de stat, precum și cu asimilații acestora din cadrul Guvernului, ministerelor și altor organe centra³e de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, cu consilierii de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, cu președinții Consiliilor județene.

În cuprinsul fișei publice privind interesele financiare nu pot fi făcute publice:

* date de identificare ale declarantului, respectiv: codul numeric personal, adresa de domiciliu sau reședință, precum și inițiala prenumelui tatălui; indicațiile, altele decât denumirea județului, referitoare la localizarea imobilelor supuse declarării; elementele de identificare a bunurilor mobile care pot conduce la localizarea acestora; semnătura declarantului; informațiile privind starea civilă, inclusiv cele referitoare la divorț și modalitatea realizării partajului; informațiile financiare referitoare la numerele conturilor bancare, codurile IBAN și denumirea completă a unităților bancare;

* numele și prenumele, precum și orice alte date cu caracter personal referitoare la orice alte persoane care, potrivit legii, trebuie menționate în declarațiile prevăzute în anexe.

Deputatul PSD Radu Marinescu a subliniat că proiectul corespunde atât așteptărilor partenerilor internaționali, cât și ale societății.

'Am atras atenția că proiectul inițial era inform. (...) Astăzi, împreună cu toți colegii, am reușit să identificăm o formulă care noi apreciem că este corespunzătoare unui standard de constituționalitate. (...) Considerăm că pe viitor funcția publică și demnitatea publică va fi protejată de noua lege, iar publicul va cunoaște acele aspecte pe care va dori să se cunoască', a spus Marinescu.

Liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache, și-a exprimat satisfacția pentru consensul din comisiile de specialitate.

'PNL susține propunerea legislativă, dar menționăm că suntem în procedura de reexaminare pentru că nu ați înțeles absolut deloc remarcile făcute în Comisia juridică. V-am atras atenția că textele sunt neconstituționale, ați votat proiectul. (...) Totodată este bine că astăzi în comisie am reușit să identificăm o formă mediată care să permită în continuare publicitatea acestor declarați', a transmis el.

Camera Deputaților este prima Cameră legislativă sesizată, forul decizional fiind Senatul. AGERPRES/(AS - redactor: Cătălina Matei, editor: Claudia Stănescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)