Cea mai recentă propunere de pace a Teheranului pentru Statele Unite implică încetarea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv în Liban, retragerea forțelor americane din zonele apropiate de Iran și reparații pentru distrugerile cauzate de războiul lansat de SUA și Israel, a relatat marți presa de stat iraniană, potrivit Reuters.

În primele comentarii ale Teheranului cu privire la această propunere, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a precizat că Teheranul solicită de asemenea ridicarea sancțiunilor, deblocarea fondurilor înghețate și încetarea blocadei maritime americane asupra țării, a transmis agenția IRNA.

Termenii descriși în relatările iraniene par a fi puțin schimbați față de oferta anterioară a Iranului, pe care președintele american Donald Trump a respins-o săptămâna trecută ca fiind 'gunoi', notează Reuters.

Trump a declarat luni că a întrerupt reluarea planificată a atacurilor asupra Iranului după ce Teheranul a trimis o nouă propunere de pace la Washington și că există acum 'șanse foarte bune' de a se ajunge la un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului.

Reuters nu a putut stabili dacă se făcuseră pregătiri pentru atacuri care ar marca o reluare a războiului lansat de Trump la sfârșitul lunii februarie.

Sub presiunea de a ajunge la un acord care ar redeschide strâmtoarea Ormuz - o rută-cheie de aprovizionare pentru aprovizionarea globală cu petrol și alte mărfuri -, Trump și-a exprimat anterior speranța că un acord pentru încheierea conflictului este aproape și a amenințat în mod similar cu atacuri dure asupra Iranului dacă Teheranul nu acceptă un acord.

Într-o postare pe rețelele de socializare, Trump a declarat că liderii Qatarului, Arabiei Saudite și Emiratelor Arabe Unite i-au cerut să amâne atacul deoarece 'se va face un acord, care va fi foarte acceptabil pentru Statele Unite ale Americii, precum și pentru toate țările din Orientul Mijlociu și nu numai'.

Într-o declarație în fața reporterilor mai târziu luni, el a spus că Statele Unite ar fi mulțumite dacă ar putea ajunge la un acord cu Iranul care să împiedice Teheranul să obțină o armă nucleară.

'Se pare că există foarte mari șanse să poată găsi o soluție. Dacă putem face asta fără să-i bombardăm până îi ia dracul, aș fi foarte fericit', a spus Trump.

O sursă pakistaneză a confirmat că Islamabadul, care transmite mesaje între părți după ce a găzduit singura rundă de negocieri de pace, luna trecută, a împărtășit propunerea iraniană Washingtonului.

Părțile 'își schimbă încontinuu obiectivele', a menționat sursa pakistaneză, adăugând: 'Nu avem mult timp'.

Deși niciuna dintre părți nu a dezvăluit public nicio concesie în negocieri, un oficial iranian de rang înalt a sugerat luni că Washingtonul ar putea să-și atenueze unele dintre cerințe. Sursa a indicat că SUA au fost de acord să deblocheze un sfert din fondurile înghețate ale Iranului - în valoare totală de zeci de miliarde de dolari - deținute în bănci străine. Iranul vrea ca toate activele să fie deblocate.

Aceeași sursă a spus că Washingtonul a dat dovadă de mai multă flexibilitate, acceptând să permită Iranului să continue să desfășoare activitate nucleară pașnică, sub supravegherea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

SUA nu au confirmat că au fost de acord cu ceva în cadrul discuțiilor. Un oficial american, vorbind sub condiția anonimatului, a dezmințit o știre a agenției de știri iraniene Tasnim conform căreia Washingtonul ar fi fost de acord să renunțe la sancțiunile petroliere impuse Iranului pe parcursul negocierilor.

Bombardamentele americano-israeliene au ucis mii de oameni în Iran înainte de suspendarea acestora printr-un armistițiu la începutul lunii aprilie. Israelul a ucis alte mii și a alungat sute de mii de oameni din casele lor din Liban, pe care l-a invadat în urmărirea miliției Hezbollah, susținută de Iran. La rândul lor, atacurile iraniene asupra Israelului și a statelor vecine din Golf au ucis zeci de oameni.

Trump și prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu au afirmat că au lansat războiul pentru a reduce sprijinul Iranului pentru milițiile regionale, a desființa programul său nuclear, a-i distruge capacitățile de rachete și a crea condiții pentru ca iranienii să schimbe regimul.

Însă războiul nu a privat încă Iranul de stocul său de uraniu îmbogățit - aproape de gradul necesar producerii de arme -, sau de capacitatea sa de a-și amenința vecinii cu rachete, drone și miliții. Conducerea clericală a republicii islamice, care s-a confruntat cu o revoltă în masă la începutul anului, a rezistat atacului superputerilor fără niciun semn de opoziție organizată, notează Reuters.AGERPRES/(AS - redactor: Mihaela Toth, editor online: Anda Badea)