Unsprezece țări europene cer ca noile fonduri de apărare ale UE să includă medicamentele esenţiale
Un grup de 11 țări din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să includă medicamentele esențiale în cadrul de finanțare a noilor fonduri care vor fi utilizate pentru consolidarea apărării comunitare, informează luni EFE.
'Europa nu își mai permite să trateze siguranța medicamentelor ca pe o problemă secundară. Orice altă poziție ar fi o greșeală gravă de calcul, una care ar putea transforma dependența noastră de medicamentele esențiale în călcâiul lui Ahile al securității Europei', se arată într-un editorial publicat pe site-ul Euronews.
Miniștrii sănătății din Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, Spania și Slovenia, care semnează textul, subliniază că 'este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei'.
Apelul celor 11 miniștri ai sănătății din UE este făcut public cu o zi înainte de o reuniune la care Comisia Europeană își prezintă propunerea privind Legea medicamentelor critice, care urmărește să garanteze furnizarea de medicamente de bază către UE și să reducă dependența acesteia de Asia.
Miniștrii europeni menționați subliniază că între 80 și 90% dintre antibiotice sunt produse pe continentul asiatic, în principal în China, ceea ce reprezintă o dependență care a dus la vulnerabilitatea blocului comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.
Unele dintre aceste medicamente produse în principal în afara Uniunii, precum antibioticele, anestezicele și tromboliticele, nu sunt 'vitale doar pentru sănătatea civilă, ci și pentru scenariile militare și de urgență', subliniază cei 11 miniștri care semnează scrisoarea.
'Europa, care era cândva lider în producția de medicamente, depinde acum de Asia pentru 60% și până la 80% din aprovizionarea sa farmaceutică. Presiunea prețurilor asupra medicamentelor generice ieftine, împreună cu costurile mai mari ale forței de muncă și de mediu, au fost principalii factori ai acestei schimbări', apreciază ei.
Țările UE au cerut încă din 2023 crearea legii medicamentelor critice pe care Comisia o va propune marți, pe baza lecțiilor învățate din pandemie, pentru a promova producția farmaceutică în Europa și a diversifica oferta.
'Cu toate acestea, de la apelul nostru din mai 2023, realitatea geopolitică s-a schimbat rapid: securitatea a devenit prioritatea numărul unu pentru liderii europeni', notează miniștrii.
Prin urmare, cei 11 miniștri europeni cer 'ca UE să integreze această lege în cadrul mai amplu de securitate a Europei, similar modului în care Legea de producție de apărare din Statele Unite ale Americii desemnează lanțurile de aprovizionare farmaceutice ca o chestiune de securitate națională'.
Legea americană permite monitorizarea lanțurilor de aprovizionare, identificarea vulnerabilităților, direcționarea investițiilor pentru a favoriza producția națională sau emiterea de contracte care impun aprovizionarea cu prioritate a guvernului.
'O parte din finanțarea acesteia trebuie să fie integrată în planurile de cheltuieli pentru apărare ale UE, inclusiv în mecanismele financiare ale noului pachet de apărare. La urma urmei, fără medicamente esențiale, capacitatea de apărare a Europei este compromisă', atrag atenția miniștrii semnatari.
În plus, legea va trebui să răspundă fragmentării Europei în ceea ce privește depozitarea acestor medicamente critice într-un mod care să garanteze 'că medicamentele esențiale sunt disponibile, atunci când sunt necesare și acolo unde sunt necesare'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cinci eurodeputați critică sancțiunile SUA împotriva CPI și cer ca UE să apere ferm dreptul internațional
'Sancțiunile SUA împotriva Curții Penale Internaționale sunt un atac inacceptabil asupra fundamentelor justiției internaționale', declară cinci eurodeputați care conduc comisii ale Parlamentului European, în urma anunțului de vineri al Statelor Unite privind intenția de a impune sancțiuni CPI. 'Luarea la țintă a Curții
ONU consideră 'inacceptabile' sancțiunile SUA împotriva CPI
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a declarat 'inacceptabile' sancțiunile anunțate vineri de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI),
UE anunță că va ajuta CPI să-și continue activitatea, după sancțiunile impuse de SUA
Uniunea Europeană a criticat vineri sancțiunile 'profund regretabile' impuse de Statele Unite împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și s-a angajat să ajute instituția să-și continue activitatea, relatează AFP. 'Este profund regretabil că Statele Unite și-au anunțat intenția de a impune sancțiuni, iar UE este pregătită să ia toate măsur
SUA anunță sancțiuni împotriva CPI; instanța denunță 'un atac la adresa statului de drept'
Statele Unite au anunțat vineri că impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), la câteva ore după ce jurista sud-africană Navi Pillay a primit Premiul Nobel pentru Pace, în specia
Navi Pillay, laureata Premiului Nobel pentru Pace, avertizează cu privire la amenințările la adresa drepturile omului
Navanethem 'Navi' Pillay, laureata Premiului Nobel pentru Pace anunțat vineri, a dedicat distincția tuturor supraviețuitorilor crimelor internaționale, precum și apărătorilor justiției internaționale, afirm&
Bruxellesul reamintește Turciei că represiunea o îndepărtează și mai mult de aderarea la UE
Represiunea împotriva opoziției politice, a comunității LGBT și a presei din Turcia îndepărtează și mai mult Ankara de aderarea la Uniunea Europeană (UE), a declarat vineri comisarul european pentru extindere, Marta Kos, subliniind însă ideea unui parteneriat strâns, necesar pe fondul tensiunilor internaționale, relatează AFP. Procesul
Austria: Doi ucraineni, arestați pentru spionaj la Viena; alți doi, printre care un jurnalist de investigație, reținuți și eliberați
Patru ucraineni au fost arestați la Viena în cursul acestei săptămâni, sub suspiciunea de spionaj, a confirmat vineri ministrul de interne austriac Gerhard Karner, în marja unei conferințe de presă, transmite agenția austriacă APA. Doi dintre suspecți, arestați la începutul săptămânii, au fost plasați deja î
Zelenski: Recentele atacuri rusești au provocat pagube considerabile rețelei electrice ucrainene
Recentele bombardamente rusești împotriva Ucrainei au provocat 'pagube considerabile' rețelei electrice naționale, a deplâns vineri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, anticipând o nouă iarnă foarte dificilă pentru populație, relatează AFP. 'Din păcate, rețelele electrice și instalațiile de transport de electricitate au suf
Comitetul Nobel 'nu este un tribunal', afirmă președintele său, întrebat în legătură cu existența unui genocid în Gaza
Jurgen Watne Frydnes, președintele Comitetului Nobel norvegian, care i-a decernat vineri Premiul Nobel pentru Pace lui Navanethem Navi Pillay, juristă și apărătoare a drepturilor omului din Africa de Sud, a
Polonia: O comisie parlamentară cere trimiterea guvernatorului Băncii Centrale în fața instanței
O comisie parlamentară poloneză, condusă de un membru al partidului premierului liberal Donald Tusk, a cerut vineri ca guvernatorul Băncii Centrale, Adam Glapinski, un apropiat al liderului partidului naționalist care a pierdut puterea în 2023, să fie deferit justiției pentru a răspunde unor acuzații de încălcare a Constituției în exercitarea atribuțiilor,
ONU, CPI și UE salută decernarea Premiului Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navi Pillay
Organizația Națiunilor Unite (ONU), Curtea Penală Internațională (CPI) și Uniunea Europeană (UE) au salutat vineri decernarea de către Comitetul Nobel norvegian a Premiului Nobel pentru Pace lui Navanethem Navi Pillay
Ambasadorul SUA condamnă acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova
Ambasadorul SUA la Chișinău, Joseph Mark Burkhalter, a condamnat vineri acțiunile agresive ale Rusiei împotriva Republicii Moldova, inclusiv încălcarea spațiului aerian de către drone, atacurile cibernetice și tentativele de ingerință în alegeri. Într-un discurs rostit la Forumul de Securitate de la Chișinău, diplomatul american a avertizat că aceste
Nobel/'Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu Trump', glumește Navi Pillay
'Dacă aplaudați puțin mai tare, s-ar putea să împart premiul cu (președintele american Donald) Trump', a glumit vineri jurista sud-africană Navanethem 'Navi' Pillay, după ce a aflat, în aplauze furtunoase, că a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, informează AFP. 'Dar, ca avocat și judecător, tot vreau să v
Aproape întreaga populație din Fâșia Gaza nu are un adăpost adecvat înainte de sosirea iernii (ONU)
Aproape întreaga populație din Fâșia Gaza, adică două milioane de persoane, este lipsită de adăposturi adecvate înainte de venirea iernii, a avertizat vineri ONU, cerând acces pentru livrarea de ajutoare în enclavă, relatează AFP. Aproximativ 1,8 milioane din cei două milioane de palestinieni din Fâșia Gaza
Consiliul UE a prelungit până la 9 octombrie 2027 măsurile restrictive ca răspuns la activitățile hibride ale Rusiei
Consiliul Uniunii Europene a decis joi să prelungească cu un an, până la 9 octombrie 2027, măsurile restrictive individuale împotriva celor responsabili pentru acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate, având în vedere activitățile hibride intensificate și susținute ale Rusiei, inclusiv acțiunile străine de manipulare a inform









