Unsprezece țări europene cer ca noile fonduri de apărare ale UE să includă medicamentele esenţiale
Un grup de 11 țări din Uniunea Europeană au cerut Comisiei Europene să includă medicamentele esențiale în cadrul de finanțare a noilor fonduri care vor fi utilizate pentru consolidarea apărării comunitare, informează luni EFE.
'Europa nu își mai permite să trateze siguranța medicamentelor ca pe o problemă secundară. Orice altă poziție ar fi o greșeală gravă de calcul, una care ar putea transforma dependența noastră de medicamentele esențiale în călcâiul lui Ahile al securității Europei', se arată într-un editorial publicat pe site-ul Euronews.
Miniștrii sănătății din Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Portugalia, Republica Cehă, Spania și Slovenia, care semnează textul, subliniază că 'este ușor pentru actorii străini să transforme această dependență într-o vulnerabilitate critică, una care ar putea submina serios capacitățile de securitate și apărare ale Europei'.
Apelul celor 11 miniștri ai sănătății din UE este făcut public cu o zi înainte de o reuniune la care Comisia Europeană își prezintă propunerea privind Legea medicamentelor critice, care urmărește să garanteze furnizarea de medicamente de bază către UE și să reducă dependența acesteia de Asia.
Miniștrii europeni menționați subliniază că între 80 și 90% dintre antibiotice sunt produse pe continentul asiatic, în principal în China, ceea ce reprezintă o dependență care a dus la vulnerabilitatea blocului comunitar în timpul pandemiei de coronavirus.
Unele dintre aceste medicamente produse în principal în afara Uniunii, precum antibioticele, anestezicele și tromboliticele, nu sunt 'vitale doar pentru sănătatea civilă, ci și pentru scenariile militare și de urgență', subliniază cei 11 miniștri care semnează scrisoarea.
'Europa, care era cândva lider în producția de medicamente, depinde acum de Asia pentru 60% și până la 80% din aprovizionarea sa farmaceutică. Presiunea prețurilor asupra medicamentelor generice ieftine, împreună cu costurile mai mari ale forței de muncă și de mediu, au fost principalii factori ai acestei schimbări', apreciază ei.
Țările UE au cerut încă din 2023 crearea legii medicamentelor critice pe care Comisia o va propune marți, pe baza lecțiilor învățate din pandemie, pentru a promova producția farmaceutică în Europa și a diversifica oferta.
'Cu toate acestea, de la apelul nostru din mai 2023, realitatea geopolitică s-a schimbat rapid: securitatea a devenit prioritatea numărul unu pentru liderii europeni', notează miniștrii.
Prin urmare, cei 11 miniștri europeni cer 'ca UE să integreze această lege în cadrul mai amplu de securitate a Europei, similar modului în care Legea de producție de apărare din Statele Unite ale Americii desemnează lanțurile de aprovizionare farmaceutice ca o chestiune de securitate națională'.
Legea americană permite monitorizarea lanțurilor de aprovizionare, identificarea vulnerabilităților, direcționarea investițiilor pentru a favoriza producția națională sau emiterea de contracte care impun aprovizionarea cu prioritate a guvernului.
'O parte din finanțarea acesteia trebuie să fie integrată în planurile de cheltuieli pentru apărare ale UE, inclusiv în mecanismele financiare ale noului pachet de apărare. La urma urmei, fără medicamente esențiale, capacitatea de apărare a Europei este compromisă', atrag atenția miniștrii semnatari.
În plus, legea va trebui să răspundă fragmentării Europei în ceea ce privește depozitarea acestor medicamente critice într-un mod care să garanteze 'că medicamentele esențiale sunt disponibile, atunci când sunt necesare și acolo unde sunt necesare'. AGERPRES/(AS - redactor: Gabriela Ionescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Siria: Cinci copii uciși în explozia unei mine în nord-vestul țării (presa)
Cinci copii au fost uciși și alți doi au fost răniți duminică în urma exploziei unei mine în nord-vestul Siriei, a relatat presa locală, notează AFP. Potrivit televiziunii de stat, explozia a fost provocată de o mină 'nedezamorsată' din perioada când Bashar al-Assad se afla la putere. Aceasta s-a produs
VIDEO Iranul prezintă un model nou de lansator de rachete
Iranul a difuzat sâmbătă un material video cu un model nou de lansator de rachete, semnalează duminică AFP, apreciind că este vorba de un gest de sfidare la adresa Statelor Unite. Imaginile îl arată pe generalul Ahmad Vahidi, comandantul Gardienilor Revoluției - armata ideologică de elită a Iranului - în vizită la o bază mili
Atac asupra unei nave rusești în portul libian Benghazi
Autoritățile din estul Libiei au condamnat duminică un presupus atac cu dronă care a provocat o explozie la bordul unei nave rusești în baza navală din Benghazi, în estul țării, transmite dpa. Guvernul est-libian, susținut de parlament, a comunicat că vasul se înapoia în Rusia și făcuse o escală pentru realimentare și r
Ungaria alocă 322 milioane de euro pentru reparații de drumuri
Guvernul Ungariei lansează un program în valoare de 120 de miliarde de forinți (322 de milioane de euro) pentru repararea șoselelor, inclusiv pentru astuparea gropilor din asfalt, a anunțat duminică pe Facebook premierul Peter Magyar, conform MTI. El a relatat că de când călătorește prin țară a avut cel puțin opt pene de cauciuc, i
Fiul lui Milorad Dodik, propus pentru funcția de prim-ministru al Republicii Srpska
Igor Dodik, fiul fostului președinte al Republicii Sprska, Milorad Dodik, urmează să devină următorul prim-ministru al Republicii Srpska, entitatea sârbă din Bosnia și Herțegovina, a anunțat duminică Savo Minic, președintele entității, transmite agenția de presă croată HINA. În declarații oferite jurnaliștilor la Banja Luka, el a p
Eșec la Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31,care a devenit cea mai lungă din istorie
Negocierile ONU privind clima au intrat duminică într-un blocaj, după ce președinții COP31 - Turcia și Australia - nu au reușit să obțină un consens asupra modului în care trebuie continuată lupta împotriva schimbărilor climatice, iar Uniunea Europeană și alte părți au respins proiectul final al acordului, relatează Reuters.
Ucraina: Școlile din Odesa trec la învățământul la distanță după atacurile rusești asupra rețelei electrice
Școlile din Odesa, important oraș portuar din sudul Ucrainei, vor trece la învățământul la distanță după ce atacurile rusești au afectat grav rețeaua electrică în ultimele zile, au anunțat duminică autoritățile, citate de AFP. 'În perioada 23-27 noiembrie, școlile din Odesa vor trece la învățământul la d
Fosta șefă a executivului britanic, Theresa May, 'uimită' de planurile actualului premier de a se apropia de UE
Fosta șefă a executivului britanic, Theresa May, a mărturisit duminica aceasta că a fost 'uimită' de planurile actualului prim-ministru britanic, Andy Burnham, de a se apropia de Uniunea Europeană (UE) și de a regândi viitoarea relație a Regatului Unit cu blocul comunitar după Brexit, informează EFE. 'Mesajul meu pentru el (B
Franța, sub 'tensiune ridicată' din cauza amenințării teroriste (procuror antiterorism)
Franța rămâne 'într-o fază de tensiune ridicată din cauza amenințării' teroriste, cu trei atacuri și șapte tentative dejucate de la începutul anului, a declarat procurorul național antiterorism Olivier Christen, a informat sâmbătă AFP. Din ianuarie, au fost deschise 68 de anchete, a continuat magistratul, care a
Zelenski: Cel puțin 14 oameni sunt dați dispăruți după ce o dronă rusească a lovit o clădire în regiunea Kiev
Cel puțin 14 oameni ar putea fi încă blocați sub dărâmăturile unei clădiri rezidențiale care a fost lovită de o dronă rusească duminică dimineața, în regiunea Kiev din Ucraina, a declarat președintele Volodimir Zelenski, transmite Reuters. 'O parte dintr-un bloc de locuințe cu cinci etaje s-a prăbușit în urma unui a
Trump îl numește din nou pe Putin 'prieten', în ciuda criticilor din SUA
Președintele american Donald Trump l-a numit din nou, sâmbătă, pe președintele rus Vladimir Putin 'prietenul' său, în ciuda criticilor vehemente din partea legislatorilor americani, informează dpa. Trump a postat pe rețeaua sa Truth Social o fotografie în care cei doi președinți își strâng mâna, &ici
Departamentul Agriculturii și Biroul Federal de Investigații din SUA au fost ținta unor atacuri informatice
Departamentul Agriculturii și Biroul Federal de Investigații (FBI) din Statele Unite au fost ținta unor atacuri informatice, au relatat vineri mai multe publicații americane, la câteva zile după o serie de întreruperi ale serviciilor în sectoare strategice ale țării, relatează AFP. Incidentele au fost dezvăluite de NBC News ș
Senatul francez aprobă o lege care instituie prezumția de legalitate a folosirii armelor de către polițiști
Senatul francez a aprobat o lege care instituie prezumția că polițiștii și jandarmii care folosesc armele de foc acționează în condițiile legii, o măsură criticată de opoziția de stânga și de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, relatează Reuters. Senatul a adoptat legea vineri, cu 205 voturi pentru și 110 împotr
Zelenski reafirmă că #Ucraina dorește să adere la NATO, în contextul discuțiilor privind garanțiile de securitate
Ucraina dorește 'foarte mult' să adere la NATO, a declarat sâmbătă președintele Volodimir Zelenski, în condițiile în care posibilitatea acordării unor garanții de securitate pentru Kiev similare celor prevăzute de Alianța Nord-Atlantică a revenit în centrul discuțiilor dintre statele occidentale, transmite France Presse.
Negocierile de la COP31 se prelungesc, fără un compromis în privința combustibililor fosili și a finanțării climatice
Negocierile de la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP31), desfășurată în stațiunea turcă Antalya, au continuat și sâmbătă, după ce discuțiile dintre aproape 200 de țări nu au dus încă la un compromis privind combustibilii fosili și finanțarea măsurilor climatice, relatează AFP și dpa. Conferința, începută














