Conducătorul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a declarat miercuri că renunțarea la îmbogățirea uraniului este contrară intereselor țării sale. El a respins astfel una din cele mai importante cerințe ale Statelor Unite la negocierile privind programul nuclear iranian, transmite Reuters.

Propunerea americană pentru un nou acord în domeniu a fost prezentată părții iraniene sâmbătă, de către Oman, care a acționat ca mediator între ministrul de externe iranian Abbas Araghchi și emisarul american pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, numit de președintele SUA Donald Trump.

După cinci runde de negocieri, în dosarul nuclear rămân mai multe probleme în privința cărora punctele de vedere ale părților par dificil de reconciliat. Una din acestea este insistența Iranului de a continua pe teritoriul să un minimum de activități de îmbogățire a uraniului. O alta - refuzul Teheranului de a trimite în afara țării întregul stoc de uraniu înalt îmbogățit de care dispune și care ar putea constitui materia primă pentru producerea de arme atomice.

Khamenei, care are ultimul cuvânt în chestiunile de stat, nu a vorbit despre încetarea negocierilor, dar a afirmat că propunerea SUA 'contrazice credința țării noastre în autosuficiență și principiul că 'putem''. 'Îmbogățirea uraniului este vitală pentru programul nostru nuclear, iar inamicii s-au concentrat asupra îmbogățirii. (...) Propunerea prezentată de americani este 100% împotriva intereselor noastre. (...). Liderii neciopliți și aroganți ai Americii cer de multe ori să nu avem un program nuclear. Cine sunteți voi să decideți dacă Iranul trebuie să aibă îmbogățire?' a spus el într-un discurs televizat cu ocazia comemorării decesului ayatollahului Ruhollah Khomeini, fondatorul republicii islamice iraniene.

Teheranul susține că dorește să dezvolte tehnologia atomică în scopuri pașnice și a respins de multe ori acuzațiile Occidentului că scopul este de fapt înarmarea nucleară.

Reuters anunțase de luni că iranienii urmează probabil să respingă oferta americană, considerând-o 'exclusă din start'.

Din ianuarie, când a revenit la Casa Albă, președintele american Donald Trump și-a reluat campania de 'presiune maximă' împotriva Iranului, inclusiv prin sancțiuni mai dure și amenințări cu bombardamente dacă negocierile nu dau rezultate.

După ce Statele Unite s-au retras din acordul din 2015 cunoscut ca JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action - Planul de acțiune comun și cuprinzător), care prevedea înghețarea programului nuclear iranian în schimbul suspendării sancțiunilor internaționale, în înțelegerea cu Iranul au rămas celelalte țări membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU - Rusia, China, Regatul Unit și Franța - alături de Germania și Uniunea Europeană. În primul său mandat, la trei ani după semnarea JCPOA de către SUA, Trump a decis să reia sancțiunile americane și o poziție mai dură împotriva Iranului.

Intenția declarată a lui Trump este să reducă posibilitatea înarmării nucleare a Iranului, care ar putea declanșa o cursă a armelor atomice în regiune și ar amenința Israelul.

Regimul islamic iranian urmărește eliminarea sancțiunilor, în contextul unor dificultăți pe plan intern - crize energetice, insuficiența alimentării cu apă, deprecierea monedei naționale. La nivel internațional, milițiile pe care le susține înregistrează pierderi în conflictul cu Israelul. Există și temerea că israelienii ar putea lovi instalațiile nucleare iraniene, așa cum au amenințat în repetate rânduri. AGERPRES/(AS - redactor: Marius Hosu; editor: Gabriela Ionescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)