Comisia Europeană a propus miercuri prelungirea cu un an, până în martie 2027, a protecției acordate refugiaților ucraineni în UE și s-a angajat pentru prima dată într-o reflecție asupra viitorului lor, transmite AFP.

Ucrainenii care au fugit de conflictul cu Rusia beneficiază din martie 2022 de un statut unic care le permite să rămână, să muncească și să aibă acces la ajutoare în Uniunea Europeană.

În prezent, 4,3 milioane de ucraineni se află în această situație, fiind distribuiți în principal în Germania, Polonia și Cehia.

Acest statut trebuie reînnoit anual, ceea ce executivul european își propune să o facă pentru a patra oară, până în martie 2027, având în vedere că războiul este încă în desfășurare. Propunerea Comisiei va fi examinată la mijlocul lunii iunie de miniștrii de interne ai celor 27 de state membre, care ar trebui să o adopte, în cazul în care nu apare vreo surpriză.

Unele țări din UE încep să dea semne de nerăbdare în fața acestui conflict fără o soluție evidentă, precum Polonia, de mult timp un susținător neclintit al Kievului, dar care are de duminică un nou președinte ales pe promisiunea de a reduce avantajele acordate refugiaților ucraineni, sau Germania, al cărei guvern își înăsprește din ce în ce mai mult politica migratorie și ia în considerare reducerea ajutoarelor acordate refugiaților ucraineni.

Conștientă de aceste tensiuni, CE pune pentru prima dată pe masă recomandări cu privire la viitorul ucrainenilor pentru a asigura statutul celor care rămân în Europa și pentru a pregăti primele întoarceri în Ucraina.

'Din 2022, protejăm persoanele care fug de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și continuăm să o facem', a subliniat șefa executivului european, Ursula von der Leyen.

'Și, împreună cu Ucraina, pregătim terenul pentru ca oamenii să poată să se întoarcă acasă și să își reconstruiască locuințele când va fi sigur', a afirmat ea.

Concret, CE propune ca statele membre să înceapă să le acorde ucrainenilor vize naționale, de exemplu, vize de muncă sau de student.

O altă propunere vizează facilitarea deschiderii de centre de informare în întreaga Europă pentru a permite ucrainenilor să se informeze despre situația din Ucraina și să faciliteze demersuri administrative, precum reînnoirea pașapoartelor.

Programe de returnare voluntară pentru ucraineni și vizite organizate pentru a constata starea de distrugere a orașelor lor este o altă propunere prezentată de CE.

Se au în vedere, de asemenea, excepții în această politică de returnare pentru persoanele cu probleme de sănătate (de exemplu cele care urmează chimioterapie), persoanele vulnerabile și familiile cu copii.

Bruxellesul dă asigurări că aceste măsuri au fost stabilite în strânsă coordonare cu Ucraina, care 'are nevoie de cetățenii săi' pentru reconstrucția țării.

Aceste măsuri vor putea fi aplicate 'când situația o va permite', o formulare destul de vagă, care nu menționează în mod deliberat sfârșitul războiului.

Dincolo de situația din Ucraina, executivul european este supus unor presiuni tot mai mari pentru a înăspri politicile sale migratorii din cauza creșterii dreptei și a extremei drepte pe întreg continentul european.

CE avansează metodic pe acest dosar, prezentând în ultimele luni măsuri care să accelereze expulzările străinilor în situație neregulamentară și să limiteze posibilitățile de azil pentru cetățenii din anumite țări, notează AFP. AGERPRES/(AS - redactor: Raluca-Elena Anghel, editor: Ionuț Mareș, editor online: Andreea Lãzãroiu)