Summitul NATO de 75 de ani s-a încheiat joi la Washington cu noi angajamente faţă de Ucraina, dar fără a reuşi să facă uitată vârsta gazdei sale de onoare, Joe Biden, relatează AFP.

Timp de aproape trei zile, liderii celor 32 de ţări ale Alianţei Nord-Atlantice şi-au înmulţit promisiunile de sprijin pentru Ucraina în războiul său împotriva Rusiei. "Un mare succes", a declarat preşedintele american în vârstă de 81 de ani, joi seara, la o conferinţă de presă deosebit de aşteptată.

Din păcate, cu câteva minute mai devreme, el a făcut o gafă monumentală, anunţându-l pe "preşedintele Putin" în timp ce îl întâmpina pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Capacitatea fizică şi prospeţimea mentală a preşedintelui american, care candidează pentru un nou mandat în noiembrie, nu au încetat să bântuie coridoarele giganticului Centru de Convenţii unde a avut loc acest summit NATO la Washington.

Iar semnele de sprijin din partea multor lideri din NATO, de la preşedintele francez Emmanuel Macron la cancelarul german Olaf Scholz, nu au fost suficiente pentru a şterge întrebările despre capacitatea lui Joe Biden de a-şi conduce tabăra democrată spre victorie în noiembrie.

"Cu toţii avem lapsusuri", a declarat Macron presei. "Am văzut, ca întotdeauna, un preşedinte care este la cârmă, responsabil, precis în privinţa dosarelor, pe care le cunoaşte bine", a insistat Macron, pentru care reuniunea de la Washington a făcut posibilă, mai presus de toate, luarea unor "decizii importante" în favoarea Ucrainei.

Aliaţii au anunţat transferul iminent de avioane F-16 fabricate în SUA, noi sisteme de apărare antiaeriană, un angajament financiar de cel puţin 40 de miliarde de euro în ajutor militar şi caracterul "ireversibil" al traiectoriei Ucrainei de aderare la NATO.

Zelenski, invitatul de onoare la summit, a declarat că speră că cele cinci sisteme de apărare antiaeriană promise de NATO vor ajunge în Ucraina "cât mai curând posibil", amintind de loviturile mortale ruseşti de la începutul acestei săptămâni, care au devastat un spital de copii din Kiev şi au ucis 43 de persoane în întreaga ţară.

De asemenea, el a cerut joi ţărilor NATO să ridice restricţiile privind utilizarea armelor lor pe teritoriul Rusiei.

"Dacă vrem să câştigăm, dacă vrem să triumfăm, dacă vrem să ne salvăm ţara şi să o apărăm, trebuie să ridicăm toate restricţiile", a declarat el la o conferinţă de presă alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Mai multe ţări NATO impun restricţii privind utilizarea armelor pe care le furnizează Ucrainei, ceea ce o împiedică să lovească poziţiile ruseşti de unde încep în mod regulat atacurile asupra oraşelor şi infrastructurii sale. Aceste ţări, precum Germania, se tem de o escaladare a conflictului cu Rusia. Statele Unite şi-au relaxat restricţiile, dar fără a le da mână liberă forţelor ucrainene.

"Evaluăm zilnic" cât de departe pot lovi ucrainenii pe teritoriul rus, a dat asigurări Biden presei.

Preşedintele ucrainean a mai spus că este încrezător că ţara sa va adera într-o zi la NATO, deşi statele aliate nu i-au adresat o invitaţie.

"Facem şi vom continua să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a ne asigura că va veni ziua în care Ucraina va fi invitată şi va deveni membră a NATO, şi sunt încrezător că vom reuşi", a afirmat el.

Liderii NATO şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la ajutorul Chinei pentru Rusia în războiul său împotriva Ucrainei.

Ei au discutat problema în cadrul unei întâlniri cu partenerii lor din Asia-Pacific, joi.

Într-o declaraţie neobişnuită, Aliaţii şi-au exprimat "îngrijorările profunde", denunţând "rolul decisiv" al Chinei alături de Rusia de la invazia din Ucraina în februarie 2022.

NATO acuză China că furnizează Rusiei echipamente cu dublă utilizare, civilă şi militară, cum ar fi microprocesoare, care îi permit apoi să producă arme împotriva Kievului.

Joi, Ministerul chinez de Externe a ripostat, denunţând o campanie de "prejudecăţi, denigrare şi provocare" din partea Aliaţilor.

În marja acestui summit, Casa Albă a anunţat că Statele Unite vor desfăşura noi arme în Germania în mod punctual, începând cu 2026, care vor permite lovituri la o distanţă mai mare decât sistemele americane poziţionate în prezent în Europa.

Franţa, Germania, Italia şi Polonia au semnat, de asemenea, joi, la Washington, o scrisoare de intenţie privind dezvoltarea şi producerea de capabilităţi în privinţa loviturilor cu rază lungă de acţiune.

Aceste anunţuri şi sprijinul sporit al NATO pentru Ucraina au fost văzute la Moscova ca o dovadă a implicării "directe" a NATO în Ucraina şi a revenirii la "Războiul Rece".AGERPRES/(AS - editor: Ionuţ Mareş, editor online: Andreea Lãzãroiu)