Liderii NATO vor pleda pentru un rol mai activ al Alianţei în coordonarea ajutorului internaţional şi a pregătirii militare pentru Ucraina, dar fără a stabili deocamdată un termen pentru intrarea în organizaţie a acestei ţări devastate de război, scrie vineri EFE.

Sprijinul pentru Ucraina va fi unul dintre subiectele majore pe care se va concentra reuniunea liderilor aliaţi din 9-11 iulie din capitala SUA, Washington, unde va fi marcată totodată cea de-a 75-a aniversare a Tratatului de la Washington, actul fondator al Alianţei şi care se bazează pe apărarea colectivă.

Ţările aliate au convenit deja, prin miniştrii apărării, în ultima întâlnire pe care au avut-o la Bruxelles, în iunie, că Alianţa îşi asumă un rol de lider în coordonarea ajutorului militar internaţional pentru ca Ucraina să se apere de invazia rusă, precum şi iniţiative de antrenament pentru soldaţii ucraineni.

NATO, în fruntea ajutorului pentru Ucraina

Liderii trebuie să aprobe acest plan al miniştrilor apărării, care constă în preluarea de către NATO a controlului asupra instalaţiilor americane din Wiesbaden (Germania) şi asupra nodurilor logistice din partea de est a Alianţei. Toate acestea vor fi sub comanda comandantului suprem al Alianţei pentru Europa (SACEUR), generalul american Christopher G. Cavoli.

Cavoli conducea deja Grupul de asistenţă pentru securitate pentru Ucraina (SAG-U) din Wiesbaden, dar în rolul său paralel de comandant american în Europa.

Alianţa va supraveghea pregătirea forţelor armate ucrainene la unităţile de antrenament ale ţărilor aliate, va sprijini Ucraina prin planificarea şi coordonarea donaţiilor, va gestiona transferul şi repararea echipamentelor şi va sprijini dezvoltarea pe termen lung a Forţelor Armate ale Ucrainei, potrivit secretarului general al alianţei, Jens Stoltenberg.

Ideea nu este de a înlocui Statele Unite în fruntea grupului de contact din rândul a peste 50 de ţări pentru a încuraja donaţiile de ajutor militar Ucrainei, ci mai degrabă de a prelua responsabilitatea verificării execuţiei şi organizării acelui ajutor.

În orice caz, acest pas înainte al Alianţei în coordonarea asistenţei militare pentru Ucraina a fost văzut ca o modalitate de a se asigura că aliaţii vor rămâne alături de Kiev, indiferent de ceea ce se va întâmpla la viitoarele alegeri prezidenţiale din SUA.

O victorie a fostului preşedinte Donald Trump (2017-2021) ar putea pune în pericol ajutorul pentru Ucraina. Prin urmare, pentru aliaţi, este esenţial ca această asistenţă să fie protejată de orice suişuri şi coborâşuri politice, mai ales după prestaţia slabă a lui Biden în dezbaterea cu Trump din 27 iunie, care a generat o criză în cadrul Partidului Democrat, cu voci care cer ca Biden să fie înlocuit.

Angajament financiar

În aceeaşi direcţie a dorinţei de a oferi Ucrainei mai multă predictibilitate pe termen lung, Stoltenberg a propus un angajament financiar de cel puţin 40 de miliarde de euro pe an sub formă de ajutor militar pentru Ucraina.

Politicianul norvegian a atras atenţia totodată că întârzierea de către Congresul SUA în procesul de aprobare a ultimului mare pachet de ajutor acordat Ucrainei, în valoare de peste 60 de miliarde de dolari, este o situaţie care trebuie evitată pe viitor.

El a subliniat necesitatea de a furniza rapid Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană şi muniţie.

Un drum "ireversibil" către NATO

În orice caz, nu este de aşteptat ca în comunicatul final al summitului de la Washington să fie inclusă o dată pentru intrarea Ucrainei în NATO, dar conform unor surse diplomatice se vor face progrese în ceea ce priveşte limbajul folosit la întâlnirea de anul trecut de la Vilnius, când a fost reafirmat angajamentul din 2008 ca Ucraina să devină membră a Alianţei.

În comunicatul final de la Vilnius, ţările au menţionat expres: "Viitorul Ucrainei se află în NATO". De data aceasta, Washingtonul face presiuni pentru ca documentul să descrie candidatura Ucrainei la organizaţie drept "ireversibilă", au declarat pentru EFE surse familiare cu conversaţiile, care au subliniat că negocierile sunt încă în desfăşurare.

Prin această formulare, Alianţa ar mai face un pas în sprijinul său pentru Kiev, transmiţând un mesaj clar că există intenţia ca aceasta să se alăture organizaţiei, deşi numai atunci când cei 32 de aliaţi vor fi de acord şi când condiţiile vor fi fost îndeplinite.

În orice caz, se doreşte evitarea unui scenariu similar celui petrecut anul trecut la Vilnius, când în prima zi a summitului preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat pe reţelele de socializare lipsa unui calendar de aderare drept "absurdă", iar apoi textul declaraţiei finale a fost negociat până în ultimul moment.

Acum, obiectivul aliaţilor este de a prezenta un front comun şi de a evita orice fisuri care ar putea fi interpretate ca o lipsă de angajament faţă de Kiev. AGERPRES/(AS - autor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)